Președintele Fed Ben Bernanke a speriat investitorii anunțând că ar putea începe de anul acesta să taie lichiditățile care au alimentat până acum piețele

Ben Bernanke, președintele Rezervei Federale a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a speriat investitorii din întreaga lume anunțând că instituția ar putea începe spre sfârșitul anului să retragă unul dintre cele mai agresive pro­grame de stimulare din istoria ei deoarece economia crește îndeajuns de puter­nic. Unii analiști cred însă că în spatele optimismului se ascunde ceva sumbru, frica de o nouă criză alimentată de sutele de miliarde de dolari înjectate de Fed în piețe și economie.

Fed estimează că economia americană, cea mai mare la nivel mondial, va crește cu 3-3,5% anul viitor, când rata șomajului ar urma să coboare la 6,5%, nivelul stabilit de insti­tuție ca țintă pentru frânarea progra­mu­lui prin care achiziționează, începând cu sep­tem­brie, obligațiuni și bonuri de tre­zo­rerie de 85 mld. dolari pe lună, scrie Bloom­berg.

„Dacă datele vor fi conforme cu aceste es­timări, Fed apreciază că ar fi potrivit să tempereze ritmul achizițiilor spre sfârșitul acestui an. Dacă în continuare datele con­firmă așteptările, vom continua să reducem trep­tat ritmul în prima jumătate a anului viitor, punând capăt achizițiilor cam pe la mijlocul anului“, a spus Bernanke. În urma acestor comentarii bursele de acțiuni din întreaga lume au scăzut accen­tuat, costurile de finanțare ale țărilor au urcat – bonurile de trezorerie americane au atins maximul ultimelor 15 luni, mai multe valute din Europa de Est, printre care leul și forintul, s-au depreciat pe fondul renun­țării investitorilor străini la obliga­țiunile denominate în monedele regionale, iar cotațiile materiilor prime precum petrolul și aurul și-au pierdut din valoare.

Programul de ajustare cantitativă al Fed a alimentat revenirea piețelor financiare și a ajutat economia americană să crească în po­fida tăierii cheltuielilor bugetare, încetinirii economice din China și recesiunii din zona euro, notează Bloomberg. În prezent, după patru ani de creștere economică, rata șomajului din SUA este de 7,6%. Bernanke a încercat să amortizeze im­pac­tul comen­ta­riilor sale spunând că Fed nu are „un plan fix“ pentru a pune capăt achi­zi­țiilor. De ase­menea, dacă economia nu se îmbu­nătățește conform așteptărilor, „noi vom asigura sprijin adițional“, a precizat Bernanke.

Dobânzile nu vor începe să crească înainte de 2015

Majoritatea analiștilor intervievați de agenția Thomson Reuters anticipează că Fed va începe să reducă din septembrie programul de ajustare cantitativă, într-un prim pas cu 10-25 miliarde dolari.

De când Fed a scăzut dobânda de politică monetară la aproape zero în 2008, balanța contabilă a băncii a crescut de aproape patru ori, la nivelul record de aproximativ 3.300 miliarde dolari. Banca și-a reafirmat intenția de a nu majora dobânda până când șomajul nu ajunge sub 6,5%, iar rata inflației aproape de 2,5%. Majoritatea oficialilor nu cred că Fed va începe să ridice dobânda înainte de 2015.

Unde șoc pe piețe

Speculațiile că îmbunătățirea economiei îi va determina pe oficialii Fed să reducă achizițiile de obligațiuni au declanșat luna trecută cea mai mare creștere a yieldurilor titlurilor de trezorerie cu scadența la zece ani de după septembrie 2010. Echivalentul a aproape 2.000 miliarde de dolari s-a evaporat de pe piețele de obligațiuni din întreaga lume de când Bernanke a declarat membrilor Congressului pe 22 mai că Fed ar putea lua în considerare reducerea achizițiilor „în următoarele câteva ședințe“ dacă apar semne de îmbunătățire sustena­bilă a condițiilor de pe piața muncii.

Anunțul lui Bernanke a trimis unde de șoc pe Wall Street, unde acțiunile au scăzut puternic miercuri. Indicele Standard & Poor’s 500 a închis în coborâre cu 1,39%, iar Dow Jones Industrial Average a pierdut 1,35%, în timp ce piața Nasdaq a scăzut cu 1,12%. Indicii principalelor burse europene au coborât cu până la 2,5%. Totodată, a scăzut și valoarea titlurilor americane de trezorerie pe piața secundară, împingând în sus costurile de finanțare. Astfel, randamentul mediu al titlurilor de trezorerie cu maturitatea la 10 ani a crescut la 2,35%, maximul ultimelor 15 luni. Cotația aurului a pierdut joi aproximativ 85 de dolari din valoare, ajungând la 1.288 dolari uncia, minimul ultimilor doi ani. Prețul aurului a scăzut cu 2%, la 21,18 dolari uncia, cel mai redus nivel de după toamna anului 2010, potrivit The Guardian.

Motivul real al retragerii programului de stimulare al Fed: teama de o nouă bulă a activelor care s-ar putea sparge

Rezerva Federală americană va începe să frâneze programul de achiziție de active nu pentru că nivelurile șomajului și inflației sau orice altceva o permit, ci pentru că banca centrală se teme că umflă o bulă care se va sparge dacă va continua pe acest drum, apreciază analiștii băncii Nomura.

„Fed nu va frâna programul deoarece economia este prea puternică, pentru că inflația este stabilă sau deoarece nu avem șomaj. Niciuna din aceste condiții nu se va vedea timp de mulți ani”, spune Bob Janjuah, analist la Nomura, citat de CNBC. Adevăratul motiv este că Fed se teme tot mai mult că umflă bule speculative alimentate de datorii care pot pune în pericol stabilitatea financiară, a explicat el.

Fed are două obiective de bază, respectiv menținerea stabilității prețurilor și reducerea șomajului prin crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, cel mai vizibil rezultat al programului de achiziți de obligațiuni este creșterea burselor de acțiuni. De când Fed a anunțat în septembrie a treia rundă de ajustare cantitativă, indicele S&P; 500 a crescut cu peste 12%. În schimb, îmbunătățirile de pe piața muncii au fost modeste. Rata șomajului este de 7,6%, față de ținta Fed de 6,5%. De asemenea, inflația se situează la 1,4%, obiectivul băncii centrale fiind de 2,5%. Mai rău, economia va crește cu mai puțin de 2% în cel de-al doilea trimestru, potrivit estimărilor analiștilor, după un avans de 2,4% în primul.

De asemenea, cu cât ajustarea cantitativă și politica monetară relaxată continuă mai mult, cu atât cresc și riscurile. Unul dintre acestea este că, în căutarea randamentelor mari, investitorii insistă pe anumite active, creând astfel bule care ar putea deveni evidente prea târziu, scrie The Wall Street Journal.

În 2003, președintele Fed Alan Greenspan și un anume guvernator al Fed numit Ben Bernanke au citat riscurile deflaționiste pentru a justifica menținerea dobânzilor la 1% pentru un întreg an, cu toate că avansul economic accelera la aproape 4%. Acesta a fost „păcatul originar” din cauza căruia a apărut bula imobiliară în SUA, al cărei colaps a produs criza financiară globală din 2008.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru