Europa amână de o perioadă lungă de timp recapitalizarea sectorului său bancar, ceea ce contribuie la prelungirea stagnării economice în zona euro, însă la sfârșitul săptămânii trecute miniștrii de finanțe din zona euro au convenit să-i acorde fondului de urgență al Uniunii Europene (UE) prerogativa de a recapitaliza direct băncile din regiune aflate în dificultate, cu condiția ca guvernul de care aparține instituția respectivă să investească și capital propriu.Utilizarea fondului de urgență al UE, care are resurse de 500 miliarde euro, pentru a recapitaliza în mod direct băncile care se confruntă cu probleme financiare reprezintă una dintre principalele măsuri pentru stabilizarea sistemului financiar al blocului comunitar, precum și unul dintre pilonii uniunii bancare din Europa. Prin uniunea bancară se urmărește supravegherea instituțiilor de credit din regiune de către instituțiile europene, notează AP.
„Am făcut un pas important pentru înființarea uniunii bancare prin stabilirea principalelor reguli ale viitoarelor recapitalizări directe ale băncilor“, a spus ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble, adăugând că uniunea bancară este necesară pentru a asigura încrederea piețelor financiare în stabilitatea sistemului bancar european.
Sistemul de recapitalizare directă a băncilor prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM) este considerat a fi unul dintre progresele-cheie înregistrate de guvernele din zona euro după ce Irlanda, Spania și Cipru au fost nevoite să acceseze finanțare internațională de la partenerii din zona euro pentru a-și putea sprijini sistemele financiare, potrivit Financial Times.
În urmă cu un an, Spania a fost nevoită să ceară finanțare de 100 miliarde euro pentru a-și salva sistemul bancar, banii fiind alocați prin intermediul FROB, fondul de restructurare bancară gestionat de statul spaniol. Până în prezent, Spania a primit aproximativ 41 mld. euro prin intermediul ESM. De asemenea, Cipru a solicitat anul acesta ajutor financiar extern de 10 miliarde de euro pentru salvarea băncilor locale, 9 miliarde de euro fiind acordate prin ESM, iar restul de Fondul Monetar Internațional.
Până vor fi puse în funcțiune noile reguli va mai trece însă o perioadă, ministrul irlandez de finanțe Michael Noohan estimând aproximativ 12 luni.
Cu toate acestea, majoritatea miniștrilor din zona euro au atras atenția că deși și-au dat acordul, există multe detalii operaționale care mai trebuie puse la punct.
„Trebuie să evităm așteptările false care sunt asociate cu recapitalizarea directă a băncilor“, a afirmat Schaeuble.
Măsura a fost anunțată de liderii UE în urmă cu un an, când criza datoriilor din zona euro a atins apogeul. Însă de atunci, unele țări, în frunte cu Germania, au încercat să încetinească demersurile proiectului și să limiteze scopul acestuia. Acestea sunt îngrijorate că au utilizat banii contribuabililor pentru a salva băncile aflate în dificultate în țări unde sistemul nu a fost supravegheat în mod adecvat.
Ideea inițială a fost ca uniunea bancară să asigure faptul că băncile cu probleme financiare nu utilizează toate resursele statului pentru ca acesta din urmă să fie nevoit la rândul lui să ceară ajutor financiar, așa cum s-a întâmplat în cazul Irlandei și al Ciprului. „Acest instrument ne va ajuta să menținem stabilitatea zonei euro și să înlăturăm riscul de contagiune din sectorul financiar“, a declarat olandezul Jeroen Dijsselbloem, președintele grupului de lucru al miniștrilor finanțelor din zona euro.
Capacitatea ESM de a recapitaliza băncile va fi limitată la maximum 60 mld. euro pentru a se asigura ratingul de credit al fondului care trebuie să se împrumute de pe piețele de obligațiuni internaționale.
Guvernele naționale trebuie să contribuie la recapitalizarea băncilor alături de ESM
Acordul încheiat cuprinde mai multe condiții care vor limita probabil atractivitatea mecanismului pentru unele țări. Una dintre condiții, introdusă la insistența Germaniei și a celorlalte state creditoare, prevede că guvernele naționale trebuie să contribuie la recapitalizarea băncilor cu probleme împreună cu Mecanismul European de Stabilitate.
În plus, acordul nu cuprinde nicio garanție că state precum Irlanda și Spania, care au primit finanțare externă înainte ca Mecanismul să dobândească noile prerogative, vor putea accesa noul sistem de recapitalizare.
Djsselbloem a precizat că orice „aplicare retroactivă“ va fi discutată de la caz la caz.
Irlanda, care a cheltuit peste 60 miliarde euro pentru a salva băncile de la faliment, este considerată principalul candidat pentru a obține recapitalizarea directă a sistemului bancar de la fondul de urgență al zonei euro, deoarece ar putea astfel să transfere miliarde de dolari din datoria de stat către bilanțul Mecanismului European de Stabilitate.
Ministrul irlandez al finanțelor Michael Noonan nu a oferit niciun indiciu privind intențiile guvernului.
Potrivit regulamentului anterior, fondul de urgență al zonei euro putea să recapitalizeze băncile numai indirect, împrumutând guvernul statului responsabil pentru fiecare bailout. Acest sistem conducea însă la creșterea datoriei de stat, cauzând un cerc vicios prin care o țară cu finanțe publice solide ar fi intrat în criză dacă o bancă locală ar fi necesitat o intervenție externă. Astfel, noile reglementări au rolul de a transfera o parte din povară către fondul zonei euro.
Banca Reglementelor Internaționale: „Nu mai încetiniți creșterea economică prin relaxarea politicii monetare”
Ratele de dobândă scăzute și lichiditatea suplimentară injectată pe piețe de băncile centrale le-au mai acordat economiilor de pe glob timp pentru a-și reveni după criza financiară, însă acest tip de politică monetară trebuie să ia sfârșit acum pentru a se asigura revenirea pe creștere economică, potrivit unui raport al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), preluat de CNBC.
BRI - cunoscută ca banca centrală a băncilor centrale – susține în raportul său anual că utilizarea politicii monetare în zona euro, Marea Britanie, Japonia și SUA nu va aduce reformele necesare pe piața muncii și în economie și este de fapt o rețetă pentru eșec.
„Băncile centrale nu mai pot face mult fără a lua în considerare riscurile pe care le-au creat deja. Acestea
trebuie să încurajeze măsurile necesare, în loc să le încetinească prin rate de dobândă aproape de zero și prin achiziția unor cantități enorme de titluri de stat”, se arată în raportul BRI.
În schimbul acestor măsuri, instituția solicită luarea unor măsuri de către guverne care să majoreze productivitatea și să încurajeze creșterea angajărilor. De asemenea, BRI le sugerează companiilor să finalizeze procesul de „curățare” a bilanțurilor și susține că guvernele trebuie să facă eforturi pentru a-și asigura sustenabilitatea finanțelor.
Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanțe: „Trebuie să evităm așteptările false care sunt asociate cu recapitalizarea directă a băncilor“
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 25.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu