Statistica anunță într-o lună populația stabilă și câți români lucrează în străinătate

Institutul Național de Statistică (INS) va publica pe 4 iulie primele rezultate finale ale recensământului populației din octombrie 2011, iar pentru componenta care vizează numărul de locuințe datele finale vor fi făcute publice în perioada septembrie – octombrie.

Datele provizorii ale recensămân­tului din 2011, publicate în 2012, arată că România are în prezent 19 milioane de locuitori, cu 2,6 milioane de persoane mai puțin decât în 2002. O modifcare semni­ficativă ar putea apărea însă în rezultatele finale, având în vedere că, atunci când s-au anunțat rezultatele provizorii, circa un milion de persoane nu au fost incluse în estimări. Aceste persoane intrau în categoria populației plecate în străinătate (întreaga familie, pentru care nu a avut cine să îi declare în țară) și populația care nu a putut fi contactată de recenzori.

INS a folosit o metodologie compusă la recensământul din 2011, atât prin culegerea datelor pe teren, cât și prin completarea informațiilor folosind surse administrative (baze de date de la alte șapte instituții publice).

„Până în 2011, rezultatele recensă­mântului se publicau în urma culegerii datelor de pe teren. Noi am folosit o me­to­­dologie combinată, care să reunească atât datele culese din teren, cât și datele colectate indirect din bazele unor surse administrative, pentru a se evita subevaluările“, a spus ieri Tudorel An­drei, președintele INS, într-o conferință de presă care a avut ca scop explicarea metodologiei recensământului populației și locuințelor din 2011.

Rezultatele recensământului vor modifica drastic toate formele de raportare per capita ale instituțiilor care fac prognoze și statistici și vor da noi dimensiuni ale consumului în rândul românilor, de la cel de pastă de dinți până la valoarea datoriei externe. Până acum, se lucra numai cu 21,6 milioane de locuitori, acesta fiind bilanțul recensă­mântului populației din 2002.

Pentru rezultatele finale ale recensământului, INS a consultat baze de date suplimentare, care provin de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (declarațiile 112 și contractele de tip PFA), Registrul de Evidență a Salariaților (softul salariaților de la Inspecția Muncii), Casa de Pensii, Casa Asigurări de Sănătate (bazele cu numărul de asigurați), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (șomerii), Agenția de Plăți pentru Beneficii de Protecție Socială (cei înscriși în schema de ajutoare sociale, de la beneficiarii de venit minim garantat până la cei care primesc indemnizații de creștere a copiilor) și Ministerul Educației (bazele de date cu elevi și studenți).

„Un avantaj al recensământului populației a fost declararea acelui CNP (codul numeric personal – n.red.) foarte criticat la acel moment, prin care am putut verifica dacă datele despre o persoană aflată în baza de date INS sunt aceleași și din baza de date a ANAF pentru a evita, de exemplu, situațiile în care, din greșeală, o persoană era înregistrată poate cu vârsta de cinci ani și cu studii superioare. Tot din aceste baze de date am extras și informațiile privind populația stabilă care nu a răspuns la chestionarele din teritorii aplicate de recenzori“, a spus Andrei.

O noutate pe care o va aduce recen­sământul din 2011 o reprezintă primele date legate de numărul de români care lucrează în străinătate și țările în care lucrează aceștia. „Este pentru prima dată când se vor publica estimări pe partea de migrație. De altfel, din martie 2013, pe site-ul INS și pe site-urile institutelor de statistică din statele membre ale UE vor fi disponbile date comparabile, standar­dizate, privind datele legate de migrație“, a spus Silvia Pisică, directorul general al Direcției statistică socială și demografică din cadrul INS.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai