Știri pe scurt din business international

Fiscul german

investighează grupul britanic Barclays pentru folosirea unor breșe legislative care au ajutat banca să evite plata de taxe în valoare de mai multe miliarde de euro, potrivit publicației germane Sueddeutsche Zeitung, citate de Euronews. Autoritățile au obținut documente interne ale băncii din perioada 2007-2010 care arată cum Barclays a folosit mai multe breșe legislative legate de tranzacțiile de vânzare în lipsă. Tranzacțiile de acest tip au fost derulate timp de zece ani până în 2012, cu un cost anual pentru stat de 280 de milioane de euro, a scris Sueddeutsche, citând documente de la Ministerul de Finanțe german. Fiscul investighează acum dacă folosirea breșelor legislative pentru a evita plata taxelor este echivalentă cu evaziunea. Alte bănci sunt de asemenea investigate pentru utilizarea acestei practici, interzise de Germania în 2012.

Germania

va avea anul următor cel mai redus necesar net de împrumut din ultimii 40 de ani, urmând ca din 2015 să treacă pe surplus bugetar, iar în 2017 să ajungă la un excedent de aproape 10 miliarde de euro, a declarat o sursă apropiată guvernului. Necesarul net de împrumut al guvernului federal, împrumuturi totale excluzând rostogolirea datoriei existente, se va situa la 6,2 miliarde de euro anul următor, a afirmat sursa citată pentru agenția de presă Reuters, preluată de cotidianul New York Times. Surplusul din 2015 se va situa la numai 200 de milioane de euro, dar va ajunge în 2017 la aproape 10 miliarde de euro, permițând celei mai mari economii a Europei să înceapă să-și reducă datoriile. Berlinul a afirmat în mai că ar putea înregistra excedent în 2015. Situația finanțelor Germaniei evidențiază discrepanța dintre cea mai mare economie a zonei euro și alte state mari din uniunea monetară, afectate de criza datoriilor. Piața muncii foarte puternică a contribuit la creșterea veniturilor din taxe ale statului în timp ce statutul de investiție sigură a coborât dobânzile pentru guvern la minime record.

Rata șomajului din Grecia

, în prezent de circa 27%, va depăși anul următor 30% în contextul recesiunii prelungite prin care trece țara, avertizează un studiu al Centrului pentru Planificare și Cercetare Economică, citat de cotidianul elen Kathimerini. Șomajul va urca la 28,5% anul acesta și la 30,4% anul următor, avertizează centrul de cercetare elen. Creșterea continuă a șomajului va agrava și mai puternic criza din Grecia. „Este inevitabil având în vedere reducerea activității economice“, arată raportul. Centrul de cercetare estimează o contracție de 4,09% a economiei în acest an, al șaselea an consecutiv de declin al PIB, și de 0,6% anul următor, în timp ce guvernul anticipează o scădere de 4,5% pentru acest an, dar o revenire pe creștere, cu 0,6%, în 2014.

Austria

va crește cheltuielile publice anuale cu 500 de milioane de euro pentru a sprijini economia, după ce compania de construcții Alpine Holding a declanșat cel mai mare caz de insolvență produs în țară după cel de-al Doilea Război Mondial. Insolvența Alpine, anunțată săptămâna trecută, a împovărat statul austriac cu pierderi din cauza garanțiilor acordate companiei și pune în pericol 5.000 de locuri de muncă, potrivit cotidianului New York Times. „În astfel de perioade, întrucât criza este departe de a se fi încheiat, trebuie să menținem o politică hotărâtă și să luptăm pentru fiecare loc de muncă. Vom crește investițiile în economie cu 500 de milioane de euro, la 5 miliarde de euro“, a declarat cancelarul Werner Faymann (foto). Suplimentarea cheltuielilor se va face utilizând diverse fonduri de rezervă și va viza asigurarea de locuințe sociale, sprijin pentru îngrijirea copiilor, extinderea rețelei de cale ferată și siguranța tunelurilor din țară. Austria are cel mai redus șomaj din UE. Alpine Holding este deținută de Fomento de Construcciones & Contratas (FCC), cea mai mare companie de construcții din Spania. Alpine Bau are datorii de 2,56 miliarde de euro.

Parlamentul Sloveniei

a aprobat vineri o propunere pentru privatizarea a 15 companii de stat, între care a doua mare bancă și principalul operator telecom al țării, iar de succesul programului depinde dacă țara va cere ajutor financiar extern pentru sistemul bancar, confruntat cu dificultăți. Guvernul a primit mandat pentru a vinde cele 15 companii. Printre acestea se află Nova Kreditna Banka Maribor, a doua mare instituție de credit a țării, precum și Telekom Slovenije, scrie cotidianul Wall Street Journal. Restul companiilor de pe lista de privatizare sunt mai mici și cu arii de activitate variate, precum industria chimică, sectorul hotelier și cel alimentar. Statul sloven deține peste 100 de companii, cu operațiuni în diverse domenii. Analiștii consideră că guvernul va fi nevoit să vândă și alte companii, neincluse în programul de privatizare, pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului bugetar și de susținere a sectorului bancar. Guvernul nu a estimat ce fonduri ar putea obține din vânzarea companiilor, dar unii analiști se așteaptă până la 750 de milioane de euro, din care cea mai mare parte ar fi reprezentată de încasările pentru Nova Kreditna Banka Maribor și Telekom Slovenije.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Marius Oncu