BNR: fiecărui român i-au revenit 34 de bancnote și 101 monede anul trecut

În portofelul  fiecărui român se gă­seau la sfârșitul anului trecut în medie 34 de bancnote, cu patru mai puține de­cât anul trecut, în timp ce numărul ba­ni­lor de metal a crescut cu 14, până la 101 mo­nede, se arată în raportul anual al BNR.

Deși numărul bancnotelor deținute de ro­mâni a scăzut pe parcursul anului tre­cut, valoarea medie a unei „hârtii“ a ur­cat cu 10% și a ajuns la aproximativ 45 de lei, evo­luție datorată în principal ma­jo­rării ponderii bancnotelor de valori mari.

Potrivit calculelor Băncii Naționale, pe piață au circulat 729,5 milioane de bancnote anul trecut, cu 4,6% mai pu­ți­ne decât în 2011. Deși numărul banilor de „hârtie“ s-a redus anul trecut, valoa­rea acestora a crescut cu 3 procente, pâ­nă la 33,4 mld. lei, situație cauzată de mo­di­ficările la nivelul structurii numerarului.

Astfel, bancnota de 200 de lei a con­sem­nat cel mai semnificativ avans can­ti­tativ în 2012, de peste 9%, fiind urmată de bancnota de 100 de lei, care a raportat o creștere de 5,8%. Majorarea numă­ru­lui bancnotelor de 200 de lei s-a datorat în special utilizării tot mai frec­ven­te la ali­mentarea ATM-urilor, spun specia­liștii BNR.

Deși în ultimii ani s-a observat o ten­din­ță de accelerare a utilizării bancno­te­lor de valori mari, ponderea acestora în total numerar rămâne redusă, de circa 5% în cazul „hârtiilor“ de 200 de lei și de 0,9% pentru bancnotele de 500 de lei.

Pe de altă parte, cel mai des folo­si­te au fost bancnotele de 1 leu care au în­re­gis­trat o pondere de 31%, fiind ur­ma­te de cele de 100 de lei. În același timp, banc­notele de 50 și 10 lei au înregistrat o scă­dere semnificativă din punctul de ve­dere al volumului, cu 15,4, res­pec­tiv 21%. Astfel, ponderea acestora s-a si­tuat anul trecut la 16,3, respec­tiv 16% din totalul numerarului din piață.

Dacă numărul bancnotelor a scăzut, cantitatea de monede din circulație a avan­sat cu 16%, în timp ce valoarea aces­tora a consemnat un plus de 14%.

Accelerarea cererii de monedă me­ta­lică este pusă pe seama dezvoltării lan­țu­rilor de magazine de tip discount și a uti­lizării „mașinilor automate“ cu pro­du­se alimentare.

„Cererea de monedă metalică s-a men­ținut la cote ridicate și în 2012, dato­rită dezvoltării continue a rețelelor teritoriale ale unor lanțuri de magazine de tip discount, precum și utilizării pe scară tot mai largă a echipamentelor automate de distribuire a produselor alimentare de mică valoare sau de plată a unor servicii mărunte. De asemenea, comercianții au menținut politica acordării corecte a restului, ceea ce presupune asigurarea în casieriile unităților comerciale a unor cantități suficiente de monedă“, explică specialiștii BNR.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Anelis Baciu