Într-o intervenție fără precedent, banca centrală a Turciei a vândut echivalentul a 2,25 miliarde de dolari într-o singură zi, o sumă record reprezentând 5% din rezervele valutare nete ale instituției, pentru a stopa căderea lirei turcești produsă de turbulențele apărute pe piețele financiare din cauza celor mai ample proteste din ultimele decenii și a perspectivei că în SUA va fi închis robinetul cu lichidități ieftine.Intervenția a constat din șapte licitații efectuate într-o singură zi, de asemenea un record pentru banca centrală, scrie The Wall Street Journal. Recordul precedent, de 750 de milioane de dolari, a fost stabilit în 2011.
Lira s-a depreciat cu aproape 9% în raport cu dolarul de la sfârșitul lunii aprilie. Înaintea intervenției moneda atinsese minimul record față de dolar, de 1,9734 lire pentru un dolar la mijlocul ședinței de tranzacționare de luni. Ulterior lira a început să se aprecieze. De la sfârșitul lunii mai, când țara a fost zguduită de cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele decenii, lira s-a depreciat cu 6%, potrivit agenției Thomson Reuters.
„De acum vom începe o politică puternică de înăsprire monetară adițională“ se arată într-un comunicat al băncii centrale, unde se precizează că înăsprirea va fi „puternică, substanțială și temporară“.
Singura alternativă viabilă pentru autoritățile turce ar fi fost majorarea ratelor de dobândă, spun unii analiști. Însă banca centrală este reticentă în a recurge la această măsură de teamă că va frâna deja lenta creștere economică.
Un fapt de asemenea ieșit din comun, guvernatorul băncii centrale turce Erdem Basci a participat luni la o întâlnire cu economiști prezidată de obicei de secunzii săi. Participanții spun că Basci a încercat să-i asigure că banca centrală are la îndemână uneltele necesare pentru a face față presiunilor economice. El a indicat că va urmări cu atenție ce va spune președintele Rezervei Federale a SUA (Fed) Ben Bernanke la următoarea întâlnire a băncii centrale americane, de pe 17 iulie. Șase zile mai târziu, banca centrală a Turciei va avea propria ședință de politică monetară.
Banca centrală a SUA dă bătăi de cap economiilor în dezvoltare
Intervenția subliniază alegerile dificile pe care autoritățile din diverse părți ale lumii sunt nevoite să le facă din cauza schimbării de dispoziție a investitorilor în contextul semnalelor trimise recent de Fed că va închide robinetul cu lichidități ieftine cu care alimentează creșterea celei mai mari economii din lume.
Monedele naționale, acțiunile și obligațiunile economiilor emergente, din India până în Turcia și Brazilia, au beneficiat de măsurile de stimulare economică aplicate de băncile centrale ale țărilor avansate. Managerii de fonduri s-au îngrămădit să intre în economiile în curs de dezvoltare în căutarea unor câștiguri mai mari deoarece programele de achiziție de obligațiuni au dus la creșterea prețului obligațiunilor și la scăderea randamentelor acestora pe piețele dezvoltate. De asemenea, politicile monetare relaxate ale băncilor centrale au făcut ca pentru investitori aceste pariuri să fie mai ieftine. Acum, robinetele cu lichidități se închid, iar investitorii se retrag de pe piețele cu randamente ridicate precum Turcia. Din aceste cauze monedele naționale ale acestor țări se depreciază în raport cu dolarul și amplifică riscurile inflaționiste.
Puterea de luptă a băncii centrale turce pe piețele valutare este mai mică decât, spre exemplu, decât cea a Braziliei, și prin urmare limitată, atenționează unii analiști. Turcia are mai puțin de 45 miliarde dolari în rezerve valutare nereclamate de băncile centrale, cu 10% mai puțin decât pe 11 iunie, când banca centrală a intervenit pentru prima dată în actualul context. În patru săptămâni instituția a vândut echivalentul a aproape cinci miliarde de dolari. Rezervele valutare sunt mai mici decât necesarul de finanțare externă.
Sunt pericole la tot pasul, dar Turcia nu va intra într-o criză majoră
Ce mai precis „meteorolog“ pentru lira turcească a atenționat că predicțiile sale, că moneda se va întări până la sfârșitul anului, riscă să fie subminate de nevoile de finanțare externe ale țării, chiar dacă banca centrală intervine cu sprijin, notează Bloomberg.
Lira se va aprecia cu 3%, la 1,89 de unități pentru un dolar, până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, iar până la finalul anului va ajunge la 1,9 unități pentru un dolar, anticipează Koon Chow, analist al băncii Barclays. Predicțiile lui din ultimele două trimestre au fost cele mai precise. În cazul în care cursul de schimb se stabilizează, randamentele obligațiunilor, printre cele mai ridicate dintre cele ale economiilor în dezvoltare, ar putea să scadă, apreciază analistul. Yieldurile obligațiunilor turcești denominate în lire și cu scadența la doi ani se situează la aproximativ 8,3%, cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni.
„Se îndreaptă Turcie spre o criză financiară majoră? Răspunsul este nu. Și-au împins ei norocul ceva timp cu politica monetară relaxată? Cu siguranță că da. Turcia trebuie să înăsprească politica monetară“, consideră Paul McNamara, directorul fondului de investiții GAM. El, ca mulți alți manageri de fonduri, încearcă să-și limiteze expunerea pe Turcia deoarece orice majorare a dobânzilor va limita creșterea economică a țării.
Deficitul de cont curent al Turciei s-a lărgit de la 4,5 miliarde de dolari în aprilie 2012 la 8,2 miliarde dolari în aprilie anul acesta, maximul ultimilor doi ani, ceea ce presează și mai mult lira. Creșterea economică a accelerat de la 1,4% în ultimul trimestru din 2012 la 3% în primele trei luni ale anului curent. Economia se plasează în prezent pe locul 17 la nivel mondial în funcție de mărime, iar guvernul speră că în zece ani va ajunge pe locul 10.
Turcia are nevoie de o industrie mai puternică, spune ministrul economiei
Turcia are nevoie de o creștere mai rapidă a producției industriale pentru a-și atinge țintele pe termen mediu în condițiile în care perspectivele economice globale rămân obscure, a declarat ministrul economiei Zafer Caglayan după ce datele oficiale au arătat că producția industrială a scăzut, scrie Hurryet. „Ponderea industriei în economie ar trebui majorată. Viitorul Turciei stă în producție, și în special în producția industrială“, a spus ministrul. Producția industrială a scăzut cu 0,6% în iunie față de luna anterioară. Caglayan apreciază că Turcia are nevoie de mai multe investiții, exporturi mai mari și mai multă forță de muncă pentru a atinge ținta de creștere economică pe termen mediu de 4%.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu