Miracolul bulgar: au cheltuit doar 2 milioane de euro pe kilometru pe autostrada între Sofia și Marea Neagră, de trei ori mai puțin decât românii

Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, este cel mai zgârcit dintre vecini în privința cheltuielilor pentru construcția autostrăzilor, dar în România, de asemenea un stat sărac după criteriile europene, costurile se apropie mult de cele ale Ungariei și Croației, economii cu un PIB per capita mult mai mare.

Bulgaria a inaugurat luna aceasta cu mare pompă prima autostradă completă și cea mai mare din această țară – autostrada Trakiya, care unește pe o lungime totală de 360 de kilometri capitala Sofia și orașul de la Marea Neagră Burgas. La inaugurare au fost invitați toți premierii bulgari de la începera construcțiilor, în 1973. Cea mai recentă secțiune construită, de 116 kilometri (între Stara Zagora și Karnobat), a costat 250 de milioane de euro, potrivit calculelor agenției Novinite. Aceasta înseamnă un cost de 2,15 milioane de euro pe kilometru.

În România, în secțiunea de 52 de kilometri dintre Cernavodă și Constanța a Autostrăzii Soarelui, cea care leagă Bucureștiul de litoralul Mării Negre, au fost investiți 350 de milioane de euro. Aceasta înseamnă un cost de 6,7 milioane de euro pe kilometru.

Croații și-au construit drum printre munți cheltuind cât românii la câmpie

Spre comparație, autostrada recent dată în folosință de către unguri M43 Szeged–Mako, de 32 de kilometri, a costat aproximativ 6,6 milioane de euro pe kilometru. În Croația, țară cu un teren predominant muntos, secțiunea de 315 kilometri dintre Bosiljevo și Split a celebrei autostrăzi A1 - cea mai lungă din această țară și care străbate de la nord la sud regiunea dalmată – a costat șapte milioane de euro pe kilometru. Com­parațiile sunt relative, doarece costurile includ, printre altele, cheltuielile cu exproprierile, cu descărcarea de sarcină istorică a terenurilor etc., care diferă de la țară la țară. În Polonia construcția unui kilometru de autostradă poate ajunge și la 30 de milioane de euro (o secțiune de drum de nouă kilometri care trece printr-o zonă urbană din apropierea Varșoviei), dar și aici costul mediu ar fi de șase milioane de euro pe kilometru pentru un drum cu două benzi pe sens construit pe teren plat.

În Bulgaria, decizia de a construi autostrada Trakiya, ca parte a unui inel de autostrăzi care include ruta dintre Sofia și orașul port Varna și o autostradă

de-a lungul litoralului, a fost luată în 1965. Lucrările de construcție au început însă în 1973, sub regimul comunist al președintelui Todor Jivkov. Lucrările au fost stopate în repetate rânduri din cauza lipsei banilor și a mai multor scandaluri de corupție legate de licitațiile publice. Prima secțiune, dintre Sofia și cel de-al doilea oraș ca mărime din țară Plovdiv, a fost dată circulației în 1985, tot sub conducerea lui Jivkov. Până la inaugurarea întregii autostrăzi tronsonul Sofia-Plovdiv a fost reparat de cel puțin patru ori.

În Bulgaria, bani cu țârâita și scandaluri

În 1995 premierul Zan Videnov a deschis încă 32 de kilometri, între Plovdiv și Orizovo, ceea ce duce totalul de kilometri construiți în 22 de ani la 142 de kilometri. Alți patru kilometri au fost adăugați în 2001.

Finalizarea autostrăzii a fost un proiect prioritar pentru guvernul GERB condus de premierul Boiko Borissov, venit la putere în 2009. Programul proiectului prevedea finalizarea acestuia până în iunie 2013, ceea ce pentru Borisov ar fi fost o ocazie bună de reclamă înaintea alegerilor stabilite pentru iulie 2013. Însă pre­mierul a demisionat în primăvară, împreună cu tot ca­bi­netul lui. Autostrada a fost inaugurată pe 15 iulie. Finalizarea a fost posibilă cu ajutorul substanțial al fon­durilor europene. În decembrie 2010, Comisia Euro­peană a pus la dispoziția Bulgariei 351 milioane euro pentru terminarea proiectului, potrivit presei bulgare.

Investițiile în proiect vor fi recuperate impunând o taxă de drum celor care circulă pe autostradă.

Un exemplu de scandal legat de autostrada Trakiya este cel din 2006, când autostrada a fost oferită spre concesionare, fără licitație publică, unui consorțiu format din companii bulgărești și portugheze, scrie Sofia News Agency. Procurorii au atacat atunci decizia la Curtea Supremă Administrativă, susținând că darea în concesiune a fost ilegală,  consorțiul neavând cifra de afaceri necesară pentru derularea proiectului. Curtea a respins acuzațiile procurorilor arătând că, potrivit legii, guvernul poate oferi concesiuni fără licitație publică dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

În România, construcția autostrăzii București -Constanța, cu o lungime de 203 kilometri, a costat circa 600-700 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care iau în calcul informațiile de pe site-ul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Instituția a plătit pentru construcția ultimelor două tronsoane Cernavodă -Medgidia - Constanța, aproape 1,5 miliarde de lei (circa 350 de milioane de euro la un curs de 4,3 lei/euro), iar firmele care au lucrat pe cele două tronsoane sunt Astaldi din Italia și Max Boegl din Germania.

Construcția autostrăzii dintre București și Constanța are o istorie care se întinde pe un sfert de veac. Primul tronson, între Fetești și Cernavodă, a fost finalizat în 1987, în timp ce porțiunea București - Fundulea - Drajna a fost gata abia după 17 ani, în 2004. Ulterior, în 2007 a fost deschis circulației și tronsonul dintre Drajna și Fetești.

Președintele bulgar: Putem finaliza șapte autostrăzi până în 2020

Finalizarea a șapte proiecte de autostrăzi până în 2020 este un obiectiv realizabil, a declarat președintele bulgar Rosen Plevneliev, subliniind că prioritățile pentru perioada 2014-2020 privesc mai ales nordul țării, scrie Novinite.

„Autostrada Hemus, care va mări potențialul nordului Bulgariei, nu este mai puțin importantă decât autostrada Trakyia. Drumul de mare viteză Vidin - Botevgrad va scoate din izolare cea mai săracă regiune a țării”, a spus președintele.

Plevneliev a notat că Bulgaria a construit nouă kilometri de autostradă în primii 45 de ani de la conceperea proiectului primei autostrăzi, dar a accelerat la 60 de kilometri pe an. „Cu siguranță că vom construi autostrada Struma și vom finaliza autostrada Hemus, accelerând de la nouă la 60 de kilometri pe an și permițându-le oamenilor să circule cu 140 de kilometri pe oră”, a spus șeful statului. Președintele a explicat că o călătorie cu mașina de-a lungul litoralului bulgar dura cam două zile în urmă cu ceva ani. Acum autostrăzile creează locuri de muncă și perspective mai bune.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru