Introducerea rapidă a unui salariu mimim pe economie în Germania, ar mări consumul celei mai mari economii europene, ceea ce va da un impuls suplimentar avansului Produsului Intern Brut și va duce la creșterea importurilor, susține opoziția germană pentru a atrage electoratul când au mai rămas aproape două luni până la alegeri. În cazul în care calculele opoziției sunt corecte – ele sunt contestate de coaliția de guvernare, România n-ar avea decât de câștigat doarece Germania este principala destinație a exporturilor românești.Un salariu minim pe economie de 8,5 euro pe oră va fi introdus nu mai devreme de februarie dacă alegerile din septembrie aduc la guvernare coaliția formată din social-democrați (SPD) și din Partidul Verde, a spus Peer Steinbruck, principalul contracandidat al cancelarului Angela Merkel, din partea SPD.
O astfel de măsură ar majora cheltuielile de consum în Germania cu peste 19 miliarde de euro datorită puterii de cumpărare suplimentare a celor cu câștiguri mici și, pe lângă că ar pompa bani în economie, ar atenua dezechilibrele din zona euro care au contribuit la criza datoriilor suverane, a explicat Steinbruck, fost ministru de finanțe, citat de Bloomberg. Cererea nouă ar contrabalansa declinul salariilor din țările puternic îndatorate.
„Argumentul este că Germania are un surplus record al balanței de plăți, ceea ce este adevărat. Surplusul Germaniei este senzațional de ridicat“, a spus contracandidatul lui Merkel.
Una din patru persoane din Germania lucrează într-un sector cu salarii mici
Germania este una dintre cele șapte țări membre ale Uniunii Europene în care nu există un salariu minim pe economie. Stabilirea unui salariu minim pe economie este un element de bază al campaniei electorale a social-democraților. Merkel consideră că o astfel de limitare generală a remunerațiilor ar pune în pericol locuri de muncă. Partidul său, creștin-democrat, promovează sistemul care consfințește limite stabilite la nivelul diverselor sectoare de muncă și regiuni de către patronate și sindicate. Creștin-democrații vor să introducă un „prag al salariilor“ obligatoriu (ei folosesc termenul de „Lohnuntergrenze“ – prag al salariului – și nu „Mindestlohn“ – salariu minim) pentru sectoarele economice în care nu există încă un nivel stabilit prin negocieri colective.
Steinbruck susține că salariul minim pe economie ar promova justiția socială și ar aduce Germania în linie cu statele UE, notează AFP. Acest pas ar ajuta mai ales femeile, care au o pondere de 60% în totalul angajaților cu remunerații mici.
În Germania 6,8 milioane de persoane lucrează în sectoare cu salarii mici, adică unu din patru angajați, iar un nivel mai ridicat există doar în unele state est-europene, unde se câștigă mai puțin de șapte euro pe oră, arată Katrin Goering-Eckardt, unul din liderii verzilor.
Cancelarul Angela Merkel este cel mai popular politician în majoritatea sondajelor de opinie, iar partidul ei conservator este mult în fața concurenților în topul preferințelor alegătorilor, deși a pierdut o serie de alegeri regionale în ultimii ani. Cel mai recent sondaj de opinie publicat de revista Stern arată că alianța formată de creștini-democrații lui Merkel și democrații liberi ar primi 41% din voturi, față de 37% cât ar câștiga social-democrații și verzii.
Steinbruck a respins concluziile care ar fi sugerate de aceste cifre, spunând că în două din ultimele trei alegeri din Germania astfel de rezultate cu trei luni înaintea alegerilor nu au contrastat cu deznodământul.
Salariul minim ar aduce cheltuieli mai mici
Salariile mici din Germania sunt suplimentate cu ajutoare de la stat, care împovărează bugetul. De aceea introducerea unei remunerații minime ar reduce cheltuielile statului, argumentează Steinbruck. El a criticat abordarea lui Merkel, spunând că aceasta va crea „o amestecătură de reguli peste tot în Germania“ cu sute de acorduri privind salariile. Sub politicile lui Merkel, rata șomajului a ajuns la minime record. În prezent, șomajul este de 6,9%. Social-democrații vorbesc de introducerea unui salariu minim necesar într-o economie de piață, un element esențial demnității umane.
Damian Grimshaw, expert în salarii minime la Manchester Business School, explică că deși Germania este motorul economic al Europei, salariile de aici au stagnat în ultimul deceniu. Unii angajați sunt plătiți cu 3-4 dolari (trei euro) pe oră.
Jurnalistul economic Heike Göbel scrie că, în realitate, există deja un salariu minim indirect în Germania. Guvernul de la Berlin stabilește așa numitul „Arbeitslosengeld II“ – ajutorul de șomaj, finanțat de la buget și care reprezintă nivelul minim al venitului. Acest ajutor ar reprezenta un salariu minim, deoarece nimeni nu este forțat să accepte un loc de muncă slab plătit.
Ce înseamnă Germania pentru România
Germania ocupă locul trei la investiții directe în România, cu un sold de 6,3 miliarde euro la sfârșitul anului 2011, sau 11,4% din total. Pe primele locuri sunt Olanda și Austria.
Germania este principala destinație a exporturilor românești, atrăgând 18,6% din acestea anul trecut. Exporturile au însumat 8,3 miliarde euro.
Germania este, de asemenea, principala sursă de importuri pentru România, acoperind 17,4% din total în 2012. Importurile s-au situat la 9,5 miliarde euro.
La începutul anului trecut în România erau înregistrate 18.884 de firme și companii germane - locul doi după Italia – reprezentând peste 10% din totalul societăților cu capital străin.
Printre marile companii germane prezente în România figurează Kaufland, liderulul rețelelor de retail alimentar, Metro (retail), Lidl (retail), Rewe (retail și turism), E.On (energie) și Continental (piese auto).
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu