Dacă Banca Națională va avea curaj, are toate condițiile îndeplinite pentru ca în ședința de politică monetară de luni, 5 august, să reducă dobânda de referință cu un punct procentual, de la 5 la 4%.Pentru prima dată în ultimii zece ani avem o scădere drastică a TVA, de la 24% la 9%, chiar dacă parțial, pentru segmentul produselor din panificație. Scăderea anterioară de TVA, aplicabilă pentru toate produsele, a fost la 1 ianuarie 2000, de la 22% la 19%. În iunie 2010, șocul cel mare a fost creșterea generalizată de la 19% la 24%.
La o piață de consum de 45 de mld. euro - TVA-ul total încasat de statul român este de 11 miliarde de euro - segmentul produselor de panificație pentru care se aplică acest TVA redus de 2,6 mld. euro înseamnă mai mult de 5%. Dar impactul este și mai mare decât atât. În coșul indicelui de consum, care măsoară creșterea prețurilor din economie – adică inflația –, pâinea și produsele din pâine au o pondere de circa 7%. În ipoteza în care toate celelalte prețuri rămân neschimbate, noul coș va costa după introducerea TVA de 9% la pâine doar 99 de lei în loc de 100 de lei. Aceasta va însemna o scădere a prețurilor cu 1%. Cum? Este vorba de practic o reducere cu 12% a prețului la pâine, ceea ce înseamnă că în loc de o cheltuială de 7 lei oamenii vor da pe pâine și produse de panificație numai 6 lei. Aceasta dacă producătorii și retailerii vor transmite în prețul pâinii reducerea TVA. Ziarul Financiar chiar l-a întrebat pe premier în această săptămână dacă guvernul s-a gândit ca, odată cu scăderea TVA la pâine, să ceară afișarea dublă a prețurilor pentru a evidenția ieftinirea pâinii la comercianți.
Ca urmare, Banca Națională are spațiul să reducă dobânda de politică monetară de la 5%, cât este în prezent, direct la 4% printr-o mișcare care să surprindă piețele și să ofere în economie finanțarea de care are nevoie ca de aer. Deja sunt prognoze de inflație de 3,5% pentru sfârșitul anului de la analiștii bancari, deci o dobândă de politică monetară de 4% rămâne acoperitoare.
Rezervele Federale Americane, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană au încălcat în criză orice reguli ale manualelor de economie, aruncând cu mii de miliarde de dolari și de euro pe piață la dobânzi de aproape 0%, cumpărând titlurile de stat emise de guvernele țărilor din care fac parte. Aceasta a fost soluția Occidentului de luptă cu criza, iar încercarea de a retrage aceste facilități monetare a provocat în iunie 2013 turbulențe pe piața financiară. Însăși Christine Lagarde, directorul FMI, a avertizat la București băncile centrale să nu stopeze brusc această politică pentru că ar provoca spasme pe piețele financiare.
Noi, ni se spune, deși avem suveranitate monetară, nu putem să facem la fel, adică Banca Centrală să cumpere direct titlurile de stat emise de guvern. Atunci măcar să ieftinim leii și să încurajăm creditarea atunci când guvernul micșorează taxele. Că din păcate acest guvern nu a găsit spațiu de micșorare a acestor taxe prin economii la buget, ci prin alte taxe la alte categorii de bunuri, este altceva. Însă acum, condițiile sunt create pentru o mișcare mai agresivă a dobânzii de politică monetară. De ce să mai aștepte BNR până în 2014 să ajungă cu dobânda la 4% și să nu o facă acum, urmând pașii făcuți în Europa Centrală de celelalte bănci naționale?
Românii - persoane fizice și juridice - au credite de la bănci în echivalentul a 50 de miliarde de euro. Din acestea, 19 mld. de euro (85 mld. lei) sunt credite în lei, indexate la ROBOR, adică dobânda interbancară. ROBOR-ul este strâns corelat cu dobânda de politică monetară. Din cele 85 de miliarde de lei, persoanele fizice au debite de 34 mld. lei, iar cele juridice de 51 mld. lei. La un sold de 34 mld. lei credite și o dobândă medie de 12%, o reducere cu un punct procentual înseamnă economii anuale pentru debitorii persoane fizice în valoare de 340 de milioane de lei. La un sold de 51 mld. lei credite pentru persoane juridice și o dobândă medie la credite de 9%, o reducere cu 1% a dobânzii la credite înseamnă rate mai mici cu 510 mil. lei. În total 850 mil. lei.
Aceștia sunt bani care vor fi eliberați în consum și investiții prin ieftinirea creditelor dacă BNR va avea curajul să reducă dobânda de referință de la 5 la 4%. Este exact ceea ce lipsește economiei în acest moment. Companiile și persoanele fizice sunt sufocate de plata ratelor, iar pe segmentul creditelor în euro dobânzile nu mai pot scădea. EURIBOR-ul este deja la minim istoric și, dimpotrivă, se așteaptă creșteri.
BCE este sub presiunea statelor nordice să majoreze dobânda de referință, acum la 0,5%, și o va face la primele semnale solide de reluare a creșterii în Italia, Franța și Spania.
Singura modalitate de ușurare a poverii datoriilor companiilor și persoanelor fizice este în viitor scăderea dobânzilor la lei, iar dacă aceasta se poate face, o eventuală transformare prin măsuri administrative a soldului creditelor în euro, în lei, așa cum s-a făcut pe alte piețe, ar putea da un și mai mare impact scăderii dobânzii de referință. Acum este momentul. Curaj.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.08.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu