Prețul țițeiului a recuperat tot ce a pierdut anul acesta după ce companiile petroliere occidentale au anunțat că taie investițiile din cauza cotațiilor mici

BP, Shell, Exxon, Chevron, toți giganții petrolieri simt din plin la nivelul profitului și, mai grav, cel al investițiilor șocul prăbușirii meteorice a prețului țițeiului de anul trecut, ceea ce înseamnă restructurarea industriei occidentale a petrolului și gazelor naturale.

Evoluția este în avantajul unor țări pro­ducătoare membre ale OPEC precum Arabia Saudi­tă, care au destule rezerve fi­nan­cia­re pentru a compensa ve­ni­tu­ri­le pierdute. Șocul a lovit și Gazprom, cel mai mare exportator de gaze naturale din lume.

Problemele acestor companii au făcut ca pre­țul petrolului să recupereze în câteva zile pierderile înregistrate anul acesta. Cotația petrolului Brent, extras din Marea Nor­du­lui, a atins ieri un maxim al zilei de aproape 57 de dolari barilul, aproape de nivelul de tranzacționare de la înce­pu­tul anu­lui. În 2014 prețul s-a înjumătățit.

Arabia Saudită a șocat în­trea­ga lume în toamna anului tre­cut renunțând la tradiția de a menține artificial pro­duc­ția de petrol la niveluri re­du­se pentru a forța crește­rea pre­țu­rilor. Saudiții și sta­te­le OPEC au ales să mențină pro­ducția chiar dacă pe piață este supraproducție, decizie despre care unii analiști spun că are ca scop slăbirea producătorilor din afara OPEC, de la jucătorii americani impul­sio­nați de revo­luția șistului la companiile care explorează în nordul rusesc și în largul coastelor Braziliei, scrie The New York Times.

Rezultatul strategiei este că 44% dintre companiile cu operațiuni în America de Nord intenționează să-și reducă investițiile în capital productive, să efec­tu­e­ze disponibilizări sau cel pu­țin să reducă angajările, potrivit unui sondaj al Mercer, preluat de CBC News.

Din Rusia, Gazprom a anunțat că taie investițiile în capital productiv programate pentru perioada 2014-2015 cu aproape 8 mi­liarde de dolari, la 30 de miliarde de dolari, mult sub nivelul mediu de 44 de miliarde de dolari înregistrat între 2010 și 2013.

British Petroleum (BP) este primul din­tre coloșii petrolieri occidentali care a ra­por­tat pierderi după ce prețul petrolului și-a în­ce­put declinul. Compania a înregistrat în ul­timul trimestru al anului trecut un rezul­tat ne­gativ de 1 mld. dolari, care reflec­tă în prin­ci­pal reducerea valorii active­lor. Spre com­pa­rație, în aceeași perioadă a anu­lui anterior BP a consemnat un profit de 1,5 mld. dolari.

Grupul a avertizat că își reduce cheltuielile programate pentru 2015 pentru active productive, printre care cele destinate exploatării, de la 26 de miliarde de dolari la 20 de miliarde de dolari, scrie The Guardian. Directorul executiv Bob Dudley a atenționat că industria petrolieră a intrat într-o „nouă fază dificilă“ cu prețuri la petrol reduse, ceea ce înseamnă că el nu se așteaptă ca prețurile să-și revină rapid. BP a anunțat, totodată, că a cheltuit până acum 43,5 mi­liarde de dolari pe amenzi și pentru aco­pe­rirea altor obligații legate de dezastrul eco­logic pe care l-a provocat în Golful Mexic în 2010. Aceste amenzi și prăbușirea prețului petrolului au contribuit la redu­cerea cu 3,6 mld. dolari a valorii active­lor de pe segmentul upstream. Presiunile finan­ciare și nevoia de restructurare au forțat grupul să elimine mii de locuri de muncă în întreaga lume și să înghețe salariile pentru toți cei 84.000 de angajați.

Lovitura a venit în plin efort de extindere

Exxon Mobil din SUA a raportat scă­de­rea cu 21% atât a profitului cât și a veni­turilor în al patrulea trimestru din cauza ief­ti­nirii petrolului, potrivit AP. Compania a avut un profit de 6,57 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din primul trimestru din 2010.

Lovitura vine după ce Exxon a muncit câțiva ani pentru construirea unei „flote“ enorme de proiecte noi de petrol și gaze naturale în locuri precum Abu Dhabi, Rusia, Papua-Noua Guinee și Golful Mexic pentru a profita de ceea ce părea a fi o scădere „alarmantă“ a producției de petrol și de gaze naturale. Un număr record de opt astfel de megaproiecte au intrat în funcțiune anul trecut, când prețurile petrolului au început să scadă amețitor.

Chevron, tot din SUA, aflată în mijlocul propriului boom al megaproiectelor, a anunțat rezultate la fel de dezamăgitoare. Profitul companiei s-a redus cu 30%.

Atât Exxon cât și Chevron își vor reduce anul acesta investițiile în proiecte mari, dar efectele se vor simți departe în viitor.

Prăbușirea cotațiilor petrolului a prins Chevron în plin efort de a-și majora producția cu 20% până în 2017 prin investiții, printre altele, în Golful Mexic și Bangladesh. Anul acesta va fi pornit primul din două proiecte gigantice în Australia care, la o valoare de 54 de miliarde de dolari, este unul dintre cele mai scumpe din istorie.

Și Exxon a programat pentru anul acesta deschiderea câtorva proiecte de producție importante, inclusive pentru exploatarea nisipurilor petrolifere din Canada.

O retragere epică din Marea Nordului

Compania anglo-olandeză Royal Dutch Shell, primul mare jucător din industria petrolieră care și-a publicat rezultatele financiare după ieftinirea dramatică a țițeiului, a anunțat săptămâna trecută reducerea investițiilor pe trei ani cu capitalul cu 15 miliarde de dolari. David Madden, analist la firma londoneză IG a descris tăierile ca „enorme“. „Decizia semnalizează că în față avem vremuri care cer prudență“, a spus el. Profitul net al companiei s-a prăbușit în ultimul trimestru al anului trecut cu 57% față de perioada similară a anului trecut, la 773 de milioane de dolari.

Ben van Beurden, directorul executiv al companiei, estimează un preț al petrolului pe termken lung de 70-90 de dolari pe baril și a avertizat că este nevoie de prețuri mai mari pentru ca industria să fie încurajată să investească.

Shell a prezentat ieri planuri pentru o retragere „epică“ dintr-un câmp petrolifer din Marea Nordului, cel mai mare al Marii Britanii. Proiectul, în valoare de mai multe miliarde de dolari, va fi derulat pe o perioadă de zece ani și ar putea fi urmat de alte închideri după prăbușirea prețului petrolului, scrie Financial Times. Câmpul respectiv a contribuit cu 10% la producția de țiței și de gaze naturale a Marii Britanii de când a început exploatarea în 1976. Shell are acolo patru platforme marine de forare. Compania va lansa un proces de consultare publică în privința planurilor de închidere.

În următorii 30 de ani aproape toate cele 470 de platforme rămase, 10.000 de kilometri de conducte și 5.000 de puțuri vor fi scoase din uz, iar companiile vor cheltuie pe astfel de operațiuni în jur de 40 de miliarde de lire sterline până în 2040. ConocoPhillips ar putea urma exemplul Shell.

Shell este însă hotărâtă să foreze după petrol în Alaska, poate chiar începând din această vară dacă primește autorizațiile necesare, scrie The New York Times. Planurile companiei de a exploata în aceste regiuni nordice au fost întârziate de o serie de accidente și alte probleme în 2013 și după ce o instanță de judecată din SUA a hotărât că Departamentul de Interne a acordat licențe offshore către Shell și alte companii în 2008 fără a lua pe deplin în considerare pericolele pentru mediu.

Van Beurden a explicat că Shell a pregătit deja o mare parte din echipamentul necesar începerii operațiunilor, ceea ce a costat compania cinci miliarde de dolari.

Shell și-a vândut active de explorare și producție de 2,2 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut în condițiile în care își reduce poziția din industria americană a șistului și își reanalizează în prezent portofoliul global, ceea ce înseamnă că ar putea urma alte vânzări sau reevaluări în scădere ale activelor.

Și alte companii au anunțat planuri de tăiere a investițiilor sau reduceri de personal din cauza prăbușirii prețului petrolului.

Grupul anglo-australian BHP Billiton își reduce operațiunile pe platformele onshore din SUA cu 40% anul acesta. Schlumberger, cea mai mare companie de servicii pentru industria petrolieră la nivel mondial, va concedia 9.000 de angajați.

Total, din Franța, a anunțat că va reduce anul acesta cheltuielile cu capitalul cu 10%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru