
Xiaomi va emite 800 de milioane de dolari în obligațiuni cu maturitate de 10 ani și un cupon de 2,875% pe an. Banii vor fi folosiți pentru „obiective generale de nivel corporate”.
Producătorul de electronice va mai emite 400 de milioane de dolari în așa-numite bonduri verzi, cu un cupon de 4,1% pe an. Bondurile verzi sunt emise pentru a strânge fonduri prin care se urmărește susținerea proiectelor de mediu, cum ar fi cele regăsite în „Green Finance Framework” din cadrul Xiaomi.
Compania a declarat recent că intenționează să se extindă la nivel global și plănuiește să atace noi segmente, precum cel dedicat mașinilor electrice. În martie, Xiaomi a anunțat că își va lansa propria sa divizie de mașini electrice, urmând să investească 10 miliarde de dolari în următorul deceniu.
Didi se prăbușește cu 30% pe bursă. Compania pierde rapid 22 mld. dolari din valoarea de piață și scade sub nivelul înregistrat datorită IPO-ului
Firma a atras cei 1,2 miliarde de dolari într-un moment în care Beijingul continuă să înăsprească măsurile aplicate asupra sectorului tech. În ultimul an, guvernul a introdus o serie de legi cu privire la fintech-uri, protecția datelor și normele antitrust.
În ianuarie, administrația Trump a numit Xiaomi drept una dintre companiile militare ale Partidului Comunist Chinez, ceea ce a însemnat că americanii nu ar mai fi putut cumpăra acțiunile producătorului. Totuși, ordinul fostului președinte a fost
respins în instanță
la începutul primăverii.
Zilele trecute, grupul chinez de date medicale LinkDoc a renunțat la planurile reprezentate de oferta publică inițială din Statele Unite din cauza daunelor provocate de Beijing asupra companiilor listate pe piețele externe. Este prima firmă chineză care abandonează un IPO de o asemenea amploare, estimat la 211 milioane de dolari. Totuși, analiștii se așteaptă la tot mai multe decizii de acest fel în viitorul apropiat.
Ce se întâmplă cu oamenii de afaceri chinezi care au intrat pe „lista neagră” a Partidului?
Anul acesta au fost strânși 12,5 miliarde de dolari din listările a 34 de firme chineze în Statele Unite, de la 1,9 de dolari din 14 de acorduri în aceeași perioadă din 2020.
În mai, agenția de știri Reuters scria că Beijingul presează platforma audio Ximalaya să renunțe la planurile de listare pe piața americană de capital și să își îndrepte în schimb atenția asupra bursei din Hong Kong. O sursă a publicației a declarat că liderii de la Beijing se tem că organele de reglementare din SUA vor obține acces la documentele de audit ale firmelor chineze listate la New York.
0 comments :
Trimiteți un comentariu