Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferențiat pentru câștigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie și gaze naturale.Printre solicitările adresate de companiile metelurgice Ministerului Economiei se numără scăderea impozitului pe profitul reinvestit, aplicarea impozitului diferențiat pentru profitul realizat din export, acordarea de facilități la taxele de racordare la utilități și infrastructură până la recuperarea integrală a investițiilor specifice, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.
De asemenea, industria metalurgică solicită transferarea unei părți din impozitarea pe forța de muncă spre impozitarea consumului de resurse materiale și energetice.
"O propunere la fel de interesantă se referă la exceptarea consumatorilor industriali, care consumă mai mult de 150 GWh energie electrică pe an, de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de energie electrică, urmând ca aceștia să plătească maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin pentru energia regenerabilă", potrivit comunicatului.
Reprezentanții celo mai mari combinate din România au cerut de mai multe ori Guvernului să reducă ajutorul de stat acordat producătorilor de energie din surse regerabile, acuzând costurile ridicate înregistrate la achiziționarea electricității.
Companiile metalurgice solicită facilități fiscale pentru firmele care dezvoltă și integrează în produsele finale românești complexe, cum ar fi autoturismele, echipamentele de telecomunicații sau cele industriale.
De asemenea, companiile din sector cer Ministerului Economiei să modifice legislația pentru a le permite să aibă contracte pe termen lung, în special la energie electrică și gaze naturale. Legislația actuală prevede că acordurile pentru vânzarea-cumpărarea electricității trebuie realizate pe bursa de profil OPCOM.
Astfel de contracte pe termen lung la electricitate au fost denunțate anul trecut de administratorul judiciar al Hidroelectrica, care a arătat că din astfel de acorduri compania de stat a pierdut 1,5 miliarde de euro.
Alte facilități fiscale au mai fost cerute pentru firmele care angajează personal din promoțiile curente, precum și introducerea doctoratelor industriale.
Metalurgiștii au propus și înființarea unui minister sau a unui departament al industriei prelucrătoare, precum și crearea unui centru național de tehnologii și materiale avansate.
Ministerul Economiei încearcă să facă o strategie de competitivitate a României, iar în acest sens a avut, în perioada 9 aprilie – 29 mai, consultări cu 250 de companii și asociații din 24 de industrie.
Companiile din România au produs anul trecut 3,4 milioane tone de oțel brut, cu 32% mai puțin față de nivelul de 5 milioane tone înregistrat în 2008. În acest sector lucrau la sfârșitul anului trecut 32.800 de angajați, cu 30% mai puțini față de 2008.
Industria metalurgică românească este integral privatizată, iar ponderea capitalului străin este de aproximativ 80%. Anul trecut, combinatele de profil din România au acoperit 11% din exporturile țării.
Cele mai importante companii din sector sunt Alro Slatina, controlată de grupul Vimetco al omului de afaeri rus Vitali Mașițki, ArcelorMittal Galați, din grupul ArcelorMittal al miliardarul indian Lakshmi Mittal, și fostele combinate ale grupului rus Mechel, cumpărate de cetățenii ruși Chumakov Victor și Chumakova Svetlana.
0 comments :
Trimiteți un comentariu