România a ajuns la finalul anului trecut la o rată de ocupare a forței de muncă de aproape 60%, în condițiile în care ținta națională pentru anul 2020 este de 70%, potrivit proiectului „Strategia Europa 2020“.În același timp, 75% din populația Olandei cu vârsta de peste 15 ani a lucrat cel puțin o oră pe săptămână în decursul aceluiași interval, obiectivul acestei țări fiind ca în următorii șase ani ponderea să mai crească cu încă 5%, arată cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. În Olanda, statul în care piața forței de muncă temporară este cea mai dezvoltată din Europa, un sfert din angajați au contracte de muncă în regim temporar, adesea angajatorii încheind și contracte colective de muncă pentru angajații temporari.
„Ponderea populației ocupate ar putea crește în următorii ani cu acei 10%, România își poate atinge obiectivul din acest punct de vedere, dar numai dacă se folosește de mai multe instrumente flexibile de angajare. Avem un sistem legislativ încă tributar stabilității în muncă, mai puțin ce-i drept în ultimii ani, dar angajatorii încă se lovesc de o legislație rigidă, de o inflexibilitate a contractului individual de muncă și de taxe sociale prea ridicate, care descurajează angajările în mediul privat“, este de părere Magda Volonciu, managing partener la SCPA Magda Volonciu și Asociații și fost secretar de stat în Ministerul Muncii. Ea mai precizează că, pe piața muncii din România, deși s-au făcut pași importanți în alinierea la practicile europene și eliminarea muncii la negru, încă mai este loc de adoptare a unor noi forme de angajare, astfel încât salariații să nu „reprezinte o piatră atârnată de gâtul angajatorilor“. De altfel, în ultimii ani tot mai multe companii au început să apeleze la contractele de muncă în regim temporar, angajând oameni prin intermediul firmelor de închiriere de muncă temporară, diminuând astfel birocrația proceselor de angajare sau restructurare și beneficiind de o mobilitate mai mare în rândul posturilor din organizații. Prin urmare, și riscul de a angaja mai mulți oameni decât este nevoie este diminuat, iar cei aflați în căutarea unui job au parte de mai multe oferte de muncă, având în vedere că un post nu mai poate fi „blocat“ prin contract pe o perioadă nedeterminată.
Deși România este departe de ratele de ocupare a forței de muncă atinse de țări precum Germania, Danemarca sau Marea Britanie, unde ponderea salariaților în total populație aptă de muncă variază între 70 și aproape 73% din numărul total de locuitori, situația locală este mai bună decât în state precum Bulgaria sau Ungaria.
Deși rata de ocupare a forței de muncă din România este sub media europeană (de 64%), România are o populație ocupată mai mare decât cea a Greciei, a Spaniei sau a Italiei, unde rata de ocupare variază între 51% și aproape 57%. Ținta de ocupare a forței de muncă stabilită în Strategia Europa 2020 (semnată de statele membre UE în 2010) include populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, în timp ce rata de ocupare calculată de Eurostat include numărul de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani care au obținut venituri pentru cel puțin o oră de muncă lucrată pe săptămână.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.08.2013.
0 comments :
Trimiteți un comentariu