România a început să aibă „boala“ americană: creștere economică fără noi locuri de muncă

Știrea a fost publicată miercuri, 28 august 2013, 03:18 în categoria

România a început să aibă „boala“ americană: creştere economică fără noi locuri de muncă România se apropie de o rată a șomajului de 8%, iar întrebarea este de ce șomajul a crescut cu aproape un punct procentual în primele șase luni față de anul trecut, deși este de așteptat ca economia să crească cu 2% anul acesta.

„Șomajul este în creștere, românii sunt tot mai mult îngrijorați în privința pierderii locului de muncă“, a spus președintele Traian Băsescu luni seară, într-o conferință la Palatul Cotroceni, în încercarea de a „mustra“ guvernul Ponta, care nu ia măsuri pentru combaterea acestui fenomen.

Președintele a fost cel care a avertizat asupra unei creșteri a șomajului de până la 7,95 – 8,05%, după ce în luna iunie rata șomajului calculată de Institutul de Statistică a ajuns la 7,6% și corespunde unui număr de 736.000 de șomeri.

Și guvernatorul Băncii Naționale s-a arătat preocupat în ultima vreme de necesitatea creării de noi locuri de muncă, deși acest lucru nu ar trebui să intre în atribuțiile instituției pe care o conduce.

„Toată lumea a observat că o ușoară revenire economică nu scade șomajul, așa cum se întâmpla de cele mai multe ori în trecut, iar acest lucru este valabil și în alte state, nu doar în România. Economiștii vorbesc deja despre o schimbare structurală în economie, aceea de a avea creștere economică fără noi locuri de muncă“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, managing director al firmei Concept – Economic and Business Consulting.

Și profesorul Dan Armeanu de la ASE a scris, într-o opinie publicată de ZF, că această creștere a șomajului din anul curent a fost determinată de structura creșterii economice din acest an, bazată pe evoluția peste așteptări a exporturilor și pe agricultură, domenii care nu au impact major asupra creării de noi locuri de muncă. Astfel, România începe să aibă „boala“ Americii, unde economia dă semne de revenire, dar nu se creează locuri de muncă noi.

Rata șomajului BIM (calculată de Statistică după standardele Biroului Internațional al Muncii) a crescut încontinuu de la începutul anului, ajungând la 7,6% în iunie (față de 7% la începutul anului). Numărul de șomeri aflați în căutarea unui loc de muncă a crescut cu peste 40.000 în prima jumătate a anului, până la 736.000 în iunie, iar indicatorul ar putea crește, potrivit estimărilor președintelui.

Ne apropiem de nivelul maxim din martie 2010

Cu toate acestea, în primele cinci luni ale anului (pentru care există cele mai recente date publicate), numărul de salariați a crescut cu 68.500 de persoane, efectivul total al angajaților din economie ajungând la 4,38 milioane de persoane.

Însă economia mai are de recuperat 500.000 – 600.000 de locuri de muncă pierdute în anii de criză, în special de pe urma reducerii de personal din sectorul privat. Companiile de soft­ware, cele de outsourcing și call center au fost cele care au făcut cele mai multe angajări în prima parte a anului, în timp ce industria încearcă să își mențină aceleași efective de salariați, iar sistemul bancar abia a început restructurările masive. Luna martie a anului 2010 a fost cea în care șomajul a atins cote maxime, după ce INS a numărat 748.000 de șomeri (la o rată a șomajului de 7,6%, similară cu cea din iunie 2013). În aceeași lună, în evidențele ANOFM erau înregistrați, paradoxal, mai mulți șomeri decât cei numărați prin anchetă: peste 765.000 de șomeri la o rată a șomajului înregistrat de 8,4%.

Creșterea șomajului a fost atunci o consecință a conștientizării crizei în rândul companiilor locale, care, din nevoia de reducere de costuri, au făcut peste 400.000 de concedieri într-un an. La scurt timp, în iunie 2010, tot președintele Băsescu a fost cel care a anunțat o scădere a salariilor bugetare cu 25%, cea mai dură măsură de austeritate, care a avut reprecursiuni asupra întregii economii din cauza scăderii consumului.

„Pentru politicieni e normal ca șomajul în creștere să reprezinte o preocupare, însă nu cred că au la îndemână instrumente prin care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă. Există un program european prin care se acordă subvenții angajatorilor pentru scăderea șomajului în rândul tinerilor, care însă în practică nu s-a arătat a fi prea eficient, pentru că imediat ce se termină acele subvenții, se pierd și locurile de muncă“, a mai spus Dochia.

În opinia sa, singura soluție pe termen scurt este aceea ca Guvernul să ia în serios programul de investiții publice în infrastructură, unde se pot crea locuri de muncă cu ajutorul fondurilor europene.

„Nu sunt prea încrezător în capacitatea guvernului de rezolva problema șomajului, pentru că trebuie să aloce mai mulți bani investițiilor pentru a stimula crearea de locuri de muncă. Rata de absorbție a fondurilor europene crește, inevitabil, însă nu știu dacă în ritmul necesar pentru a rezvola această problemă. Iar alocarea de bani suplimentari de la buget pentru investiții este puțin probabilă în contextul în care se vorbește de o nouă creștere a salariului minim“, a mai spus Dochia.

De ce există diferențe de până la 300.000 de șomeri în statisticile oficiale

În România există două rate ale șomajului, care înregistrreză, de regulă, o diferență de 2 – 3 puncte procentuale (adică între 200.000  și 300.000 de șomeri).

Rata șomajului BIM, calculată de INS, este folosită în toate statele membre ale Uniunii Europene și care este mai mare decât cea calculată de Ministerul Muncii.  INS calculează șomajul pe baza datelor culese din anchetele făcute în gospodării și include și persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Cealaltă rată a șomajului, calculată de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituția prin care se plătesc indemnizațiile de șomaj, este calculată exclusiv pe baza declarațiilor făcute de șomeri la agențiile pentru ocupare, care pot primi sau nu indemnizație de șomaj.

Datele arată că, în primele șase luni ale anului, rata șomajui BIM a crescut constant (de la 7% în ianuarie la 7,6% în iunie), în timp ce rata șomajului ANOFM a scăzut în aceeași perioadă (de la 5,82% în ianuarie la 4,96% în iunie).

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2013



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai

0 comments :

Trimiteți un comentariu