Rata șomajului a ajuns la 7,5% în trimestrul doi al acestui an (mai mare cu 0,6% față aceeași perioadă a anului trecut), deși rata de ocupare, adică ponderea angajaților în totalul populației apte de muncă, a crescut în același interval, potrivit datelor trimestriale publicate de Institutul Național de Statistică. Cu alte cuvinte, într-o perioadă în care numărul de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut, totodată s-a majorat și numărul celor care s-au angajat. Cum se explică această anomalie a pieței muncii?„O explicație a acestui fenomen poate fi găsită în ceea ce se întâmplă în piață din punctul de vedere al diferențelor dintre mediul public și cel economic. Sectorul privat începe să se dezvolte, se fac angajări pentru că firmele încep să se pregătească de perioadele de vârf de producție, în timp ce din sectorul de stat încep să mai dispară angajați din acele companii-mamut care provoacă pierderi. Astfel, se produce o «deversare» de personal către zona de asistență socială“, este de părere Florin Godean, country manager al companiei cu activități de recrutare și muncă temporară Adecco România, cu afaceri de peste 40 de milioane de euro anul trecut. El a adăugat că situația mai poate fi explicată și ca urmare a diferențelor geografice, pentru că în zonele în care s-au făcut investiții – în zona Bucureștiului și zona Transilvaniei – se creează mai multe locuri de muncă, în timp ce în regiunile din sudul țării în mod tradițional șomajul a fost mai mare. Statul cheltuie anual peste 15,5 miliarde de euro pentru cei aproape 8 milioane de beneficiari ai asistenței sociale (pensii, alocații, indemnizații pentru mame sau pentru șomeri etc.).
O analiză a datelor la trimestrul doi din ultimii șapte ani arată că rata șomajului calculată conform standardelor Biroului Internațional al Muncii a crescut cu aproape un punct procentual față de situația înregistrată la finalul trimestrului doi al anului 2007, ceea ce înseamnă o diferență de aproape 100.000 de șomeri în plus în 2013 față de 2007. INS publică două tipuri de statistici legate de ocupare și șomaj, unele trimestriale și altele anuale. De asemenea, institutul mai publică pentru șomaj și o serie de date lunare.
Pe de altă parte, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (calculată ca pondere a populației ocupate în vârstă de 15 - 64 de ani în populația totală din aceeași categorie de vârstă) a crescut în ultimii șapte ani de la 59,6% până la 60,2%. Astfel, în trimestrul II al acestui an, România avea o populație activă de 10,1 milioane de persoane, dintre care 9,34 milioane erau ocupate, iar 758.000 intrau în categoria șomerilor. Statistica nu și-a ajustat încă datele cu informațiile obținute la recensământul din 2011, având în vedere că ocuparea și șomajul se calculează în continuare prin raportare la o populație de 21,3 milioane de persoane (iar populația rezultată în urma recensământului a fost de 20,1 milioane de persoane).
Căderea dramatică a investițiilor străine din ultimii ani (de la 9,5 mld. euro în 2008 la mai puțin de 1 mld. euro în 2012), absorbția slabă a fondurilor europene (de doar 20% din 20 de mld. euro) și lipsa unor politici guvernamentale coerente de creștere a numărului de locuri de muncă din economie au făcut ca, în lipsă de finanțare, companiile să își reducă din costurile cu personalul.
Astfel că, în anii de criză, din economie au dispărut peste 800.000 de locuri de muncă, majoritatea din sectorul privat, din care mai sunt de recuperat încă 450.000 de joburi.
Specialiștii vorbesc însă despre un fenomen de creștere economică fără noi locuri de muncă, astfel că pilonii pe care se bazează creșterea PIB-ului din acest an – evoluția pozitivă a exporturilor și a agriculturii – nu generează noi locuri de muncă.
O problemă care accentuează această anomalie este legată și de faptul că domeniile de recalificare a șomerilor nu sunt întotdeauna cele în care se fac noi angajări.
„Din păcate însă, o problemă o reprezintă faptul că nu există o corelare între nevoile companiilor care fac angajări și tipul de formare profesională de care beneficiază șomerii. De aceea, din experiența pe care o avem cu agențiile județene de ocupare a rezultat că cele mai multe persoane pe care le-am angajat nu proveneau din rândul șomerilor, mai ales că mulți dintre ei nici nu vor să se angajeze neapărat“, a mai spus Florin Godean de la Adecco.
România este încă departe de ținta pe care trebuie să o atingă în următorii șapte ani (stabilită în Strategia Europa 2020), aceea a unei rate de ocupare de 70% pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani (categorie pentru care rata de ocupare în prezent este de 64,4%).
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu