BNR consideră că băncile ar putea să negocieze cu clienții pe clauzele considerate abuzive și să încheie înțelegeri cu aceștia pentru a evita procese colective în instanță, care ar presupune consum de timp și bani pentru toți cei implicați, potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu."Nu doar că o considerăm posibilă, o considerăm și dezirabilă, pentru că ea salvează timp și salvează bani pentru toată lumea. Am încurajat băncile să creeze mecanisme de consultare, mediere, conciliere cu clienții", a spus Olteanu, întrebat dacă BNR consideră posibilă soluția unei înțelegeri între bănci și clienți pe clauze abuzive, la un colocviu organizat de banca centrală cu tema "Relația bancă - client perspective legislative".
Cu toate că a început precizând că nicio clauză abuzivă nu are ce căuta în contractele de creditare, Olteanu a avut un discurs construit în sensul protejării băncilor comerciale.
Dacă în precedentele luări de poziție, BNR a adus ca argumente pentru o abordare precaută a proceselor colective stabilitatea financiară și protecția deponenților băncilor, de această dată viceguvernatorul Olteanu a invocat interesul public al relansării creditării.
Oficialul BNR a arătat că în cazul unor pierderi semnificative din acțiuni colective pe clauze abuzive vor fi afectate resursele viitoare ale băncilor, iar băncile vor scumpi acele tipuri de credit pentru care au fost penalizate, întrucât vor internaliza în cost riscul unei pierderi.
În logica BNR, o bancă va include în riscurile viitoare aferente unui tip de credit pierderile eventuale dintr-un proces pe clauze abuzive cu opozabilitate erga omnes (fără excepție), ceea ce sugerează că banca centrală se așteaptă ca acea instituție de credit să continue practica unor clauze abuzive.
De asemenea, Olteanu a pledat pentru modificarea legii insolvenței, care protejează excesiv debitorul și avantajează practicienii în insolvență, care încasează onorarii în detrimentul băncii și s-a arătat împotriva unei legislații a falimentului personal.
La rândul său, directorul Direcției Juridice, Alexandru Păunescu, a reiterat nevoia unei practici unitare în domeniu, a judecării proceselor colective la nivelul instanței supreme și dând ca exemplu decizii ale instanței în care s-a eliminat definitv dobânda la un credit întrucât a fost considerată clauză abuzivă.
"Au existat decizii ale unor instanțe care au anulat unele comisioane sau dobânzi. E imposibil ca printr-o hotarâre judecatoreasca sa elimini prețul insuși al unui contract - dobânda", a spus Păunescu
El a făcut referire la un caz de la Tribunalul Bihor, care a decis ca un client al BCR din Oradea să nu mai plătească dobânda la credit, după ce a găsit mai multe clauze abuzive în contractul de împrumut, inclusiv pe cea referitoare la modul de calcul al dobânzii.
Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori și profesioniști, o implementare a Directivei 93/13/CEE și hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, spune că o clauză abuzivă nu se modifică, ci se elimină.
Fără a se poziționa aparent în contradicție cu reprezentanții BNR, secretarul de stat în Mininisterul Justiției Aurel Moțiu a dat ca exemplu mai multe decizii luate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Astfel, pentru un caz din Slovacia, CJUE a decis că instanța are dreptul de a aplica din oficiu eliminarea dobânzii dintr-un contract unde nu este menționată dobânda anuală efectivă.
De asemenea, într-un caz din Spania, în care o dobândă a fost modificată de către instanță, deși Directiva 93/13/CEE nu îi dădea acest drept, ci doar obliga judecătorul să o elimine, CJUE a dat ca soluție eliminarea completă a dobânzii.
"În situația respectivă, la decizia pe care a luat-o judecătorul de la instanța inferioară de a modifica contractul de credit de a modifica o dobândă de 30% la 19%, care era dobânda pieței în Spania la acel moment, Curtea Europeană de Justiție a precizat că judecătorul spaniol a greșit, pentru că sancțiunea dispusă de directivă este anularea clauzei abuzive, și nu înlocuirea ei cu o altă clauză care să recalibreze raporturile juridice dintre părți, pentru că altfel, în această situație, furnizorii de servicii și comercianții ar fi totdeauna încurajați să facă acest lucru, să introducă clauze abuzive, știind că sancțiunea va fi aceea, la un moment dat, dacă va fi, de a se ajunge la situația normală, așa că CJUE a precizat expres acest lucru", a continuat Moțiu.
De altfel, intervenția reprezentantului Ministerului Justiției a demontat mai multe dintre solicitările BNR și ale sectorului bancar.
Moțiu a arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu dorește să preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de credit, iar o soluție ar putea fi Tribunalul Comercial. El nu a exclus o nouă amânarea a legiferării.
Guvernul a aprobat, miercuri, înființarea unui tribunal comercial în București, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolvența și concurența neloială, urmărindu-se judecarea cu celeritate a cauzelor în domenii sensibile.
La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență aprobată în ultima zi înaintea vacanței parlamentare, când mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) sau asociațiilor de protecție a consumatorilor să denunțe în instanță clauzele abuzive și să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.
Posibilitatea denunțării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorități, de data aceasta până în luna octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste 1 miliard de euro.
Oficialul Ministerului Justiției a afirmat că nu s-a adoptat până în prezent o nouă decizie de amânare.
"Se poate să se adopte textele într-o variantă modificată, sau pot să intre așa cum sunt acum în vigoare. Dat fiind termenul foarte scurt, dacă se va aduce vreo modificare, se aduce prin ordonanță de urgență. Dacă nu se intervine în niciun fel, intră în vigoare cum sunt acum", a explicat Moțiu.
Acesta a adăugat că decizia aparține ministrului Robert Cazaciuc
Prima amânare a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internațional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiționalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenție din anul 2010, când experții internaționali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.
În ambele situații, BNR s-a opus inițiativelor legislative și a făcut lobby pe lângă Guvern și FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.
De altfel, chiar în forma finală scrisorii de intenție convenite cu FMI și aprobată de Guvern săptămâna trecută, se menționează: "Totodată, pentru a evita amenințarile la adresa stabilității financiare, autoritățile se vor consulta pe larg cu toate părțile implicate relevante ținând seama și de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a codului de procedură civilă, finalizată de BNR. Autoritățile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanțe superioare sau de către o instanță specializată unică și vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor".
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanțe printr-un astfel de litigiu.
În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relația cu populația.
A doua amânare a fost operată de această dată în Parlament, de către deputați, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.
Banca Națională a României a transmis Ministerului Justiției un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând că acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului.
De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neîncasate și provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despăgubiri retroactive pentru sumele achitate de către clienți și pe care băncile ar putea fi obligate să le ramburseze.
Surse bancare au precizat că, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decât s-ar fi așteptat din condițiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat că unele dobânzi, în derularea creditului, așa cum au primit date, au evoluat "inconsistent" față de prevederile inițiale, s-a considerat că există indicii de posibile acțiuni în instanță și s-au calculat anumite prejudicii, ținând cont de sentințe rezonabile.
"În note s-au menționat și calculele băncilor, care au făcut o generalizare asupra portofoliului pornind de la deciziile judecătorești pe fiecare bancă în parte. Scenariile contruite de bănci diferă foarte mult de ceea ce a analizat BNR", au precizat sursele bancare.
BNR a inclus în rândul clauzelor abuzive ratele variabile în funcție de indicele intern de referință, considerat principalul element de contestare în cazul dobânzilor variabile, care ar fi trebuit să fie la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor.
De asemenea, BNR a identificat diferențe semnificative între marjele fixe la creditele cu dobândă variabilă legate de un indice extern.
În toate aceste cazuri s-a urmărit coerența evoluției dobânzilor de-a lungul derulării creditului. Ca un exemplu, un credit acordat în 2006, cu dobândă variabilă lagată de un indice intern de referință, ar fi trebuit să aibă în 2009 sau 2010 o rată de dobândă foarte apropiată de un credit nou acordat de bancă la acele momente, întrucât condițiile macroeconomice și de piață erau similare pentru toate creditele, indiferent de momentul acordării.
BNR nu a făcut o analiză a modului de calcul a anuităților.
La o pierdere potențială (venituri neîncasate și provizioane) de 4,8 miliarde lei, rata solvabilității pe sistem ar scădea cu 2,5 puncte procentuale, în condițiile în care nicio bancă nu ar intra sub pragul minim de 8%, având în vedere condițiile prudențiale și contabile din prezent.
Pe de altă parte, simularea realizată de bănci pornind de la cele mai severe sentințe pronunțate de instanțe relevă o cifră mult mai mare chiar și în cazul dobânzilor viitoare neîncasate. Băncile consideră că riscă pierderi de până la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât a calculat banca centrală.
Mai mult, extinzând analiza la posibile plăți retroactive, băcile au calculat pierderi din dobânzi și comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totuși, aceste cifre au fost obținute plecând de la cele mai dure sentințe pronunțare de instanțe, cum ar fi anularea totală a dobânzii și rambursarea integrală a plăților în contul dobânzilor, caz în care clientul ar urma să plătească doar principalul.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în urmă cu o lună că clauzele abuzive reclamate de debitorii băncilor sunt cuprinse în contracte pe care clienții le-au semnat și pe care trebuie să și le asume, arătând totodată că atât stabilitatea sistemului financiar-bancar, cât și deponenții trebuie protejați.
Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanțele de judecată, inclusiv în condițiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înțelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedește negocierea.
Instituțiile de credit, sprijinite de BNR, susțin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiție și Casație, ca o excepție de la lege, pentru că deciziile în astfel de spețe privesc o masă largă de populație.
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanță Tribunalul, iar sentința definitivă să fie pronunțată de Curțile de Apel.
În cazul în care Guvernul ar accepta să legifereze o excepție în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori și furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casație și Justiție mii de procese între populație și furnizori de electricitate, telefonie, sau apă și canalizare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu