Piețele emergente sărbătoresc decizia neașteptată a Rezervei Federale a SUA de a ține deschis robinetul cu bani ieftini

Pentru Statele Unite, decizia „șoc“ a președintelui Rezervei Fe­de­rale Ben Bernanke de a nu limita lichiditățile ieftine cu care impulsionează economia și mai ales piețele pune sub semnul îndoielii strategia de revenire din criză a americanilor și succesul planurilor lor de până acum, dar pentru dur bătutele piețe emergente aduce o gură vitală de oxigen. Analiștii spun că de acum costurile de finanțare ale acestora vor scădea, iar monedele lor se vor aprecia. Bursele din întreaga lume au atins deja maximul ultimilor cinci ani.

În așteptarea reducerii progresive – sugerată chiar de americani – a programului prin care Fed alimentează cu 85 de miliarde de dolari în fiecare lună economia și piețele, investitorii s-au retras în masă de pe piețele emergente, lăsând aceste țări să înfrunte fără ajutor din afară un exod periculos al capitalului și deprecieri fără precedent ale monedelor naționale. Printre cele mai afec­tate state se numără Turcia și India. Dar spre sur­prinderea tuturor, startul nu a fost anun­țat în această săptămână de președintele Fed, Ben Bernanke, iar analiștii se așteaptă acum la o revenire de mai multe săptămâni a activelor de pe piețele emergente.

Costuri de finanțare mai mici pentru toată lumea

„În privința piețelor emergente, dez­no­dământul va fi cât se poate de pozitiv. Nimeni nu se aștepta ca Fed să fie atât de per­misiv. Vor urma cu siguranță două săptă­mâni bune pentru acțiunile și monedele pie­țelor emergente“, consideră Chris Weston, analist la IG Markets, citat de CNBC. Ber­nanke și-a anunțat decizia miercuri, iar ieri mo­nedele Indoneziei, Malaieziei și Coreei de Sud s-au apreciat cu 1-2% în raport cu dolarul. Lira turcească și rupia indiană au crescut cu mai mult de 2%.

De la Londra la Tokio și de la Istanbul la Djakarta investitorii au sărbătorit, lucrativ, perspectiva stimulului american neîntrerupt pentru piețe.

Indicele MSCI al burselor din întreaga lume a urcat cu 1,2% la maximul ultimilor cinci ani, în condițiile în care creșterile mari din Asia au fost egalate rapid în Europa, notează Thomson Reuters.

De frenezia de pe piețe au profitat și SUA. Yieldurile bonurilor americane de Trezorerie cu scadența la zece ani, un indica­tor al costurilor de finanțare ale acestei țări, au scăzut cu cel mai accentuat ritm de după 2011 dând startul relaxării condițiilor de finanțare în întreaga lume deoarece aceste titluri sunt de referință pentru costurile de împrumut ale aproape oricărui stat.

„Avem în față un protest major al Fed împotriva înăspririi condițiilor de finanțare“, spune Alan Ruskin, analist de top al Deutsche Bank.

Prognoze mai rele

Bernanke, al cărui mandat la șefia Fed expiră pe 31 ianuarie, a ținut dobânzile de politică monetară la aproape zero timp de aproape cinci ani și a umflat balanța conta­bilă a băncii centrale americane la nivelul re­cord de 3.660 miliarde dolari prin cumpă­rarea de bonuri de trezorerie și obligațiuni garantate cu ipoteci. El a legat retragerea programului de stimulare al Fed de forța revenirii economiei și mai ales de rata șomajului, dând indicii că ar putea da startul retragerii chiar din septembrie. Miercuri, Bernanke a revenit și a spus că Fed trebuie să-și orienteze politicile în funcție de „nevoile economiei“, chiar dacă aceasta surprinde piețele. Bernanke a ex­pli­cat acum că politicile vor rămâne stimu­la­toa­re chiar și peste trei ani deoarece econo­mia încă se confruntă cu pro­ble­me cauzate printre altele de „efec­tele continue ale crizei fi­nan­ciare“ și revenirea lentă a pie­ței imo­bi­liare, scrie Bloomberg.

În aceste condiții, Fed și-a înrăutățit proiecțiile de creștere economică pentru acest an de la 2,3 - 2,6% la 2 - 2,3% și pe cele privind șo­majul la 7,1 - 7,3%. Cei mai mulți ofi­ciali ai băncii centrale cu putere de decizie se așteaptă ca primele majorări de dobândă să vină în 2015.

Unul din motivele pentru care Fed a lăsat neatinse programul de stimulare și politica de relaxare ar putea fi creditarea slabă, notează Reuters. În ultimii patru ani creditele și leasingurile date de băncile comerciale au crescut cu 4%, una dintre cele mai slabe reveniri postrecesiune de după anii 1960, a explicat Paul Kasriel, fost eco­no­mist-șef al Northern Trust Company. Spre com­parație, în același interval, după recesiu­nea din iulie 1990 – martie 1991, împru­mu­turile și leasingurile au crescut de patru ori mai rapid. În ultimele săptămâni, după ce oficialii de la Fed au început să discute des­pre retragerea stimulentelor, creditarea ipo­tecară s-a contractat și dobânzile au urcat, iar creșterea creditării comerciale a încetinit.

Un alt motiv ar putea fi creșterea costurilor de finanțare. Randamentele bonurilor de trezorerie au urcat în această vară în contextul exodului de capital de pe piețele emergente.

De asemenea, oficialii ar putea fi îngrijorați că austeritatea impusă de guvern subminează relansarea economică, în timp ce neînțelegerile dintre politicieni riscă să blocheze funcționarea guvernului și să declanșeze un default pe datorie.

„Este extrem de important ca admi­nistrația și Congresul să găsească împreună o cale a se asigura că guvernul este finan­țat, serviciile publice sunt furnizate și că guvernul își achită notele de plată“, a spus Bernanke.

O altă explicație, pe care șeful Fed n-ar accepta-o, ar fi că politicile mone­tare ale băncii centrale nu funcționează cum ar trebui, potrivit The Wall Street Journal. Dobânzile de aproape zero și achizițiile de obligațiuni au ajutat economia în panica din 2008-2009, dar după cinci ani acestea nu au dus la o revenire rapidă. Pentru că nu au funcționat îndeajuns de bine, aceste politici trebuie, în concepția Fed, să continue.

Efectele nedorite ale jocului Fed

Randamentele bonurilor americane de trezorerie cu scadența la 10 ani au crescut la aproape 3% pe 5 septembrie, de la 1,9% pe 21 mai, ziua dinaintea discursului în care președintele Rezervei Federale Ben Bernanke a sugerat posibilitatea reducerii programului de achiziție de obligațiuni. În iunie, echivalentul a 3.000 de dolari s-a evaporat de pe piețele de acțiuni din întreaga lume în doar cinci zile de când Bernanke a indicat că va da startul retragerii anul acesta, iar programul va fi sistat la mijlocul anului viitor.

Obama ar putea alege prima femeie la conducerea băncii centrale americane

După ce favoritul la președinția Rezervei Federale, fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers, a anunțat că se retrage din cursă, Casa Albă trimite semnale că președintele american Barack Obama o va numi la șefia Fed pe Janet Yellen, actualul vicepreședinte al instituției, scrie The Wall Street Journal. Oficiali ai administrației discută nominalizarea cu reprezentanții senatului, potrivit unor surse apropiate situației. Doi democrați, din tabăra politică a președintelui, au spus că numele lui Yellen a ieșit în evidență în aceste conversații, iar un oficial de la Casa Albă a confirmat că vicepreședintele Fed este acum favoritul cursei. Ideea că Yellen va prelua conducerea Fed este întărită de atitudinea mai permisivă pe care actualul șef, Ben Bernanke, a avut-o miercuri. Yellen este o adeptă a relaxării cantitative și a dobânzilor reduse pentru stimularea economiei.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru