Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, ajungând în 2012 la aproape 14% din PIB (circa 80 mld. lei), iar cea mai mare parte este generată de TVA, evaziunea fiscală în cazul acestei taxe atingând un maxim de 9,6% din PIB după majorarea cotei standard de TVA, în 2010, de la 19% la 24%, apreciază Consiliul Fiscal.„Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, evaziunea la TVA atingând un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (nivel similar celui din 1996), în 2011-2012 înregistrând o reducere până la 8,3% din PIB. De remarcat că în 2010, când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24%, evaziunea fiscală a crescut de la 8% din PIB în 2009 la 9,6% din PIB în 2010“, se arată în raportul anual al Consiliului Fiscal.
Dacă România ar colecta impozitele și taxele pe care le are la maximum, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.
În aceste condiții, o reformă profundă a administrării taxelor și impozitelor în România țintită în direcția creșterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară, în opinia Consiliului Fiscal.
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale și nefiscale), acestea reprezentând în 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici decât media europeană. „Sistemul de taxe și impozite în România este caracterizat de o colectare deficitară a acestora, cu o administrare ineficientă și o birocrație excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepții și deduceri legale și o evaziune fiscală ridicată. Totuși, în ultimii ani au fost inițiate o serie de măsuri care au condus la îmbunătățirea acestei situații, dar impactul acestora va fi probabil pe deplin observabil în viitor“, în opinia Consiliului Fiscal.
Câți români muncesc „la negru“
Contribuțiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „munca la negru“ (salariați în economia subterană).
La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane de salariați „la negru“, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaților din economie.
În calculul evaziunii fiscale la CAS și impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaților aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru și sectorului informal (populație).
În ceea ce privește evaziunea la accize și „taxa pe viciu“ la alcool și țigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuție la evaziune o au țigările, comerțul ilicit cu țigări situându-se în medie la circa 20% din piață în perioada 2003-2012.
În ceea ce privește alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piață, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic și produsele distilate și produse intermediare și semnificativ mai mică la bere.
Pe baza calculelor Consiliului Fiscal aferente evaziunii fiscale, se poate calcula un grad de conformare la principalele impozite și taxe, ca raport între veniturile încasate efectiv la buget și veniturile teoretice (care includ evaziunea fiscală și veniturile încasate în mod efectiv).
Gradul de conformare la plata impozitelor și taxelor a fost în 2012 la nivelul de 64,3%, în ușoară îmbunătățire față de 2010, când s-a atins un minim al ultimilor 12 ani, conform raportului Consiliului Fiscal.
Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50% TVA încasat din obligațiile teoretice de plată a TVA în 2012. De asemenea, se remarcă în cazul TVA, ca de altfel și la accize și taxa pe viciu la alcool și tutun, o ușoară îmbunătățire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS și impozitul pe profit se remarcă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.
Consiliul Fiscal este o instituție independentă care are printre atribuții evaluarea proiecțiilor macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozelor de venituri la buget, monitorizarea respectării regulilor fiscale sau emiterea de recomandări privind politica fiscală curentă și viitoare.
Care sunt criticile Consiliului Fiscal din Raportul anual
Eficiența colectării impozitelor rămâne în continuare scăzută.
Balanța riscurilor în ceea ce privește conduita necesară pentru politica fiscal-bugetară înclină mai degrabă pe partea negativă - un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat.
Avansul economic peste așteptări nu este susceptibil a genera încasări suplimentare semnificative la buget.
Starea financiară a sistemului de pensii de stat este foarte precară.
Lipsa unei liste de priorități investiționale la nivel național.
Acumularea de pierderi și de arierate în sectorul companiilor de stat constituie un risc la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.
Evaziunea fiscală este foarte ridicată în România și privează bugetul de sume consistente.
Derapajele de politică fiscală (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) au potențialul de a conduce la deteriorarea percepției de risc față de România și pot contribui la o volatilitate ridicată a ratelor de dobândă și a cursului de schimb, mai ales în contextul majorării semnificative a ponderii titlurilor de stat deținute de nerezidenți.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu