Creșteri salariale, ieftinirea curentului electric și a încălzirii, imaginea unui stat suveran care ține piept forțelor din exterior și un guvern care luptă și forțează băncile și companiile străine să contribuie la bunăstarea țării, toate sunt pastile cu care guvernul premierului Viktor Orban hrănește Ungaria înaintea alegerilor.Iar tratamentul funcționează, pe hârtie cel puțin ungurii având o viață mai ușoară, semn că Orban este omul potrivit momentului. Însă premierul își duce țara pe un drum nebătut, într-o direcție despre care mulți spun că este greșită.
La deschiderea sesiunii parlamentare Orban și-a înăsprit retorica la adresa companiilor multinaționale și băncilor transmițându-le că era „colonialismului“ economic și a profiturilor ridicate a luat sfârșit. El și-a avertizat parlamentarii – parlamentul este dominat de membrii partidului de guvernământ – să se aștepte la mai multe conflicte pe măsură ce guvernul forțează reduceri ale facturii la energie pentru gospodării și pune presiuni pe bănci pentru a ușura povara care apasă pe cei care au credite în valută, în special în franci elvețieni, scrie Thomson Reuters.
Prețuri mai mici pentru căldură și energie în contul companiilor străine
Partidul de guvernământ, Fidesz, a propus la începutul lunii reducerea cu 11% a prețului energiei în sezonul rece și intenționează de asemenea să scadă taxele plătite de gospodării. Guvernul a redus deja anul acesta cu 10% prețurile energiei și a tăiat din iulie de asemenea cu 10% taxele plătite de cetățeni pentru canalizare, salubritate și aprovizionarea cu apă și prețul gazului de butelie, notează The Wall Street Journal. Fidesz vrea, de asemenea, să controleze prețurile cărbunelui și lemnului folosit pentru încălzirea locuințelor. Ca în majoritatea statelor est-europene, sectorul utilităților din Ungaria este dominat de companii străine.
Săptămâna trecută, Orban a avertizat băncile că guvernul va „elimina“ creditele ipotecare în valută dacă acestea nu modifică voluntar până în noiembrie contractele astfel încât să fie redusă povara datoriilor. Ultimatumul a fost dat după săptămâni de discuții și vine după ce mai multe planuri prin care guvernul a încercat să rezolve problema creditelor în monedă străină nu au avut efectul scontat. Aceste planuri au forțat băncile să înghită pierderi de un miliard de euro din 2011. Orban vrea ca și de această dată băncile să înghită cea mai mare parte a pierderilor. Sectorul bancar este, de asemenea, dominat de jucători străini precum UniCredit, Erste, Intesa SanPaolo, Raiffeisen. Grupurile străine controlează 75% din industria bancară.
În luptă cu băncile care au fost lăsate să facă ce vor
Băncile de aici se plâng că deja plătesc cele mai mari taxe din UE, iar analiștii avertizează că înăsprirea politicii față de bănci le va determina pe acestea să-și retragă capitalul din Ungaria. Orban a moștenit doar în parte problema creditelor în valută, deoarece el a fost premier și în perioada 1998-2002, când aceste împrumuturi „hrăneau“ bunăstarea populației. Problema a apărut după 2008, când forintul a început să se deprecieze abrupt. În ultimii cinci ani, forintul s-a depreciat cu peste 40% față de franc.
„Nu cred că planul va avea succes, deoarece băncile nu-l vor accepta. Cu cât presiunea pusă pe bănci este mai mare, cu atât mai mult capital vor scoate acestea din Ungaria“, a atenționat Fredrik Erixon, directorul Centrului European pentru Economie Politică Internațională, citat de Bloomberg. În fața perspectivei retragerii băncilor străine, guvernul încurajează băncile de stat.
„Privind la ceea ce face guvernul – construiește bănci deținute de stat – putem spune că vor menține permanent redusă profitabilitatea băncilor străine, dar vor evita un exit imediat care ar provoca îngrijorări privind stabilitatea“, consideră Eszter Gargyan, analist la Citigroup.
Lumea este sceptică
Nici debitorii nu sunt încântați. „Mă tem că nu vor veni cu soluții reale. Fac acest efort de salvare doar deoarece se apropie alegerile“, a spus Gyongyver Peter, coafeză ale cărei rate la ipoteca în franci elvețieni au ajuns în ultimii patru ani egale cu salariul soțului, după trei planuri ale guvernului de a rezolva problema.
Partidul de guvernământ conduce în sondajele de popularitate, dar acestea arată că alegerile din primăvară ar putea fi câștigate cu o majoritate simplă, nu cu două treimi din voturi, cum a ieșit victorios în scrutinul din 2010. Însă aproape jumătate din alegători sunt indeciși.
Orban nu a rezolvat problemele de structură ale economiei. Rata șomajului se încăpățânează să stea la niveluri periculos de ridicate. Ungaria este cel mai îndatorat stat din Europa de Est (dar nu mai îndatorat decât marile economii europene), iar datoria nu a scăzut simțitor în actualul mandat al lui Orban. Deficitul bugetar este sub pragul de 3% cerut de tratatele UE, dar „performanța“ se datorează unor soluții de moment și controversate, precum naționalizarea activelor fondurilor private de pensii și suprataxarea companiilor de servicii, majoritatea străine. Politicile lui Orban sunt implementate cu ajutorul băncii centrale, la conducerea căreia guvernul a forțat ajungerea unui apropiat al lui Orban. De asemenea, puterea Curții Supreme a fost șubrezită.
Ambivalența lui Viktor Orban față de Rusia cea plină de resurse
În 2007, premierul Ungariei Viktor Orban anunța că țara sa „nu vrea să fie cea mai fericită cazarmă a Gazprom“, iar în 2009 că Rusia reprezintă un pericol economic serios pentru Europa. Chiar și după ce a câștigat alegerile, în noiembrie 2010, Orban spunea că orice parteneriat cu Rusia ar fi periculos. Dar acum istoria pare să fi făcut un cerc complet, cu pericole pentru Ungaria venind nu de la Rusia, ci de la UE, cel puțin din perspectiva lui Orban.
La începutul anului premierul a cerut legături europene mai apropiate cu Rusia și l-a vizitat, chiar, la Moscova pe președintele rus Vladimir Putin. Putin a anunțat atunci că Ungaria este partenerul prioritar al Rusiei în Europa Centrală, în special pe plan economic. Orban nu s-a lăsat nici el mai prejos, declarând admirația Ungariei pentru cultura rusă.
„Credem că Rusia este o mare putere și un mare viitor. Este evident că Ungaria este interesată că coopereze îndeaproape cu Rusia“, a spus el. Trecând peste „politețuri“, trebuie spus că Ungaria își acoperă două treimi din consumul de gaze cu importuri din Rusia, iar Rusia furnizează, de asemenea, petrol și combustibil nuclear pentru centralele ungare. Moscova are câteva lucruri importante pe care Europa nu le poate da, respectiv bani care vin indiferent ce reforme sunt implementate și resurse naturale.
Megalomanie sau vanitate, Scorniceștiul lui Orban se dezvoltă cu bani care frig
Cu o populație de 1.800 de locuitori, Felcsút este în aparență un sat tipic unguresc, cu case și grădini înșirate de-a lungul drumului principal. Însă satul este cuprins de febra construcțiilor. Agenți de securitate privați supraveghează armate de muncitori, buldozere și macarale care ridică un stadion cochet de fotbal care eclipsează totul în jurul lui, scrie The Guardian. Complexul sportiv are șase terenuri de antrenament și o „academie de fotbal“.
Satul pare o locație ciudată pentru o astfel de investiție. Felcsút este însă satul de origine al premierului Viktor Orban, un fanatic al fotbalului care a modificat legea pentru a facilita astfel de proiecte. Orban a dat Ungariei o nouă constituție și sute de noi legi, câteodată câte una pe zi, inclusiv un cod fiscal modificat pentru a scuti de taxe investițiile și sponsorizările sportive.
Rezultatul este un boom pentru satul în care a crescut și în care are o locuință. Două investigații de presă independente arată că oamenii de afaceri au donat anul trecut 20 de milioane de euro pentru proiecte legate de fotbal. Aproape jumătate din total a ajuns în satul lui Orban.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu