Fermierii români încasează pe grâul de panificație cu 15%-20% mai puțin decât cei din Franța, Germania sau Marea Britanie, unde cotația pe piață fizică este de până la 188 de euro/tonă, potrivit unei analize a ZF făcute pe baza statisticilor HGCA, o organizație agricolă britanică, și ale Ministerului Agriculturii (MADR). Cum se explică diferența dintre prețul grâului din vestul Europei și cel de pe piața locală?„Diferențele sunt date de contextul general al piețelor. Prețul grâului în Germania, Franța sau Italia are o altă structură de cost față de România. Acolo un salariu este de 2.500-3.000 de euro/lună, iar eu nu știu niciun tractorist care să câștige atât în România“, explică italianul Valter Raffini, proprietarul traderului Eurosiloz din Teleorman, cu afaceri de 16,5 milioane de euro.
Salariul mediu net în agricultura locală a fost de 1.227 lei în luna iulie a acestui an, acesta fiind un sector în care lucrează angajații care au printre cele mai mici salarii din economie, având în vedere nivelul salariului mediu pe economie de 1.635 lei net în aceeași perioadă, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
În debutul actualului sezon comercial din agricultură fermierii s-au declarat nemulțumiți de evoluția prețurilor la grâu având în vedere că marfa din noua recoltă este mai ieftină cu o treime decât cea din sezonul 2012/2013.
Traderii s-au orientat în acest an către achiziții masive din piață la începutul sezonului astfel încât să beneficieze de un context favorabil al prețurilor de achiziție, având în vedere că imediat după recoltă oferta în piață este mare, iar agricultorii sunt presați să vândă de facturile la scadență.
În paralel, comercianții au semnat contracte de export încă din primele zile ale sezonului astfel încât să evite presiunea pe preț generată de concurența puternică a grâului din Franța sau a celui produs în Rusia sau Ucraina.
„Un alt element din spatele prețurilor mai mici oferite de traderi este infrastructura. În România transportul durează de două ori mai mult decât în Italia, spre exemplu, ceea ce înseamnă costuri de două ori mai mari pentru comercianți“, mai spune Raffini.
Italianul adaugă și că orice piață ce implică afaceri pe un lanț de tipul producător-comerciant-consumator final va genera tensiuni în condițiile în care toți cei implicați speră să își maximizeze beneficiul.
„Există ciclicitate care este dată de evoluția producției, fie ai megaproducției, fie ai producție mică, într-un an fermierii câștigă mai mult, în alt an mai puțin. Fermierii care sunt corecți, fac treabă bună și producție vor câștiga și vor reuși să rămână în piață.“
Producția românească de grâu este în acest an de 7,3 milioane de tone, în creștere cu o treime față de rezultatul din 2012. Creșterea de productivitate a venit pe fondul vremii bune, dar datele din piață arată că ploile din perioada recoltării au redus calitatea mărfii, astfel că cel puțin o treime din marfă se încadrează în categoria grâului furajer.
În Germania și Franța, liderii pieței europene a grâului, fermierii au strâns de pe câmp 24,1 milioane de tone, respectiv 36,9 milioane de tone, în creștere cu 8%, respectiv 3%. Recolta cumulată a celor 28 de economii din UE este în acest an de 134,6 mil. tone, cu 7% față de rezultatul anterior.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu