Proprietarii persoane fizice române sau din Uniunea Europeană nu vor mai putea deține peste 100 de hectare de teren arabil extravilan, pentru posesiile peste această limită urmând a fi necesară înregistrarea unei firme în România, se arată într-un proiect de act normativ postat pe site-ul Ministerului Agriculturii.Practic, un investitor care achiziționează cel puțin 100 de hectare, adică un plasament de 200.000 de euro (având în vedere un preț mediu de 2.000 euro/hectar), va fi nevoit să meargă în prealabil la Registrul Comerțului pentru a-și înregistra o firmă.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietatea persoanei fizice, reprezentând terenuri agricole situate în extravilan, nu poate depăși 100 de hectare“, se arată în proiectul actului normativ.
Documentul nu face însă nicio precizare în legătură cu modul în care va fi aplicată această prevedere, dacă actualii proprietari de teren agricol cu peste 100 de hectare vor fi nevoiți să își înregistreze o firmă sau măsura este valabilă doar pentru noile achiziții. Pe piață sunt aproximativ 3.000 de fermieri persoane fizice care dețin peste 100 de hectare cu un total de 560.000 de hectare, potrivit datelor Recesământului Agricol din 2010.
Daniel Constantin, ministrul agriculturii, și secretarul de stat Daniel Botănoiu nu au putut fi contactați ieri pentru lămuriri suplimentare, iar varianta postată online a proiectului nu include și o expunere de motive care să aducă lămuriri suplimentare asupra modului în care va fi aplicată legea și în ce formă.
Lege făcută pentru limitarea străinilor?
„Legea este făcută mai mult pentru a limita accesul străinilor pe piața agricolă din România. Din ce am înțeles, reglementarea va fi valabilă doar pentru noile achiziții. Nu este nicio problemă să ne facem firme, pentru că acum plătesc impozite atât ca persoană fizică, cât și pe firme. Am și teren ca persoană fizică, dar și șapte firme“, spune Dumitru Andreșoi, unul dintre cei mai mari proprietari de ovine din România, care exploatează 12.000 de hectare de teren agricol, din care aproape jumătate ca persoană fizică.
Proiectul Agriculturii este unul fără precedent și are impact atât asupra ritmului de comasare a terenurilor arabile, cât și asupra reglementării pe piața funciară, dar are și un rol de creștere a disciplinei fiscale în această piață.
Agricultura, un sector care aduce an de an 6-7% din PIB, este unul dintre cele mai nefiscalizate din întreaga economie și a fost adus în repetate rânduri în discuție ca unul dintre „motoarele“ evaziunii.
Măsura vine și în contextul în care România are cel mai mare număr de exploatații din Uniunea Europeană, cu o piață împărțită între 3,8 milioane de mici fermieri persoane fizice și alte 21.000 de firme.
Agricultura locală are și cea mai polarizată structură din blocul comunitar, cu numai 15% din teren exploatat în cadrul fermelor cu suprafețe cuprinse între 5 și 49 de hectare de teren agricol. Restul suprafeței este împărțit între fermele de subzistență de până la 5 hectare, cu 30% din total, și exploatațiile de peste 50 de hectare, cu o pondere de 55%.
Spațiul ocupat de fermele între 5 și 49 de hectare este cel mai mic din UE, în timp ce România are o pondere a fermelor de peste 50 de hectare mai mare decât Italia, Grecia sau Polonia.
În prealabil, atât oficialii de la Agricultură cât și antreprenorii și managerii de companii din agrobusiness au pus lipsa de productivitate și evaziunea fiscală din sector pe seama fragmentării și a gradului redus de încorporare în firme a producătorilor.
Proiectul de act normativ mai prevede că cei care vor achiziționa teren agricol în România vor fi obligați să facă dovada că au cunoștințe în agricultură sau că au făcut afaceri în domeniu cel puțin cinci ani. „Este o condiție pe care trebuia să o punem. Cred că este foarte importantă pentru dezvoltarea agriculturii românești. Din păcate, în ultimul timp solul a fost degradat în anumite zone și de faptul că nu au existat cunoștințe suficiente pentru practicarea agriculturii“, a spus ieri ministrul agriculturii, citat de Mediafax.
Ministrul a mai spus că cerințele concrete privind „cunoștințele“ vor fi definite ulterior în urma dezbaterii publice printr-un pachet de norme metodologice.
O nouă „agenție“ la Agricultură
Odată cu această lege, în schema de organizare a Ministerului Agriculturii va apărea și o nouă instituție, așa-numita Autoritate pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare (AARPF). Instituția urmează să publice pe site-ul propriu ofertele de vânzare și cumpărare pentru teren arabil, să verifice aplicarea dreptului de preemțiune, dar și să introducă o bază de date a terenurilor agricole din România.
„(Instituția - n.red.) va emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă de către persoanele fizice, cetățeni români, respectiv cetățeni ai unui stat membru al UE sau terț“, se arată în proiectul de lege.
Informațiile din proiectul de lege arată că viitoarea AARPF ar urma să aibă un rol asemănător cu cel pe care îl are SAFER în Franța, o instituție care s-a afirmat ca un adevărat arbitru pe piața terenurilor din economia agricolă lider al blocului comunitar.
Ideea unei instituții de stat care să joace un rol activ pe piața funciară locală a fost enunțată anterior și de alți miniștri, dar demersul nu a fost până în prezent finalizat.
Guvernul a alocat 2,9 mld. lei pentru plăți în avans către fermieri
Guvernul a alocat 2,9 miliarde lei Ministerului Agriculturii pentru plățile directe către fermieri, Agenția de Plăți urmând să acorde începând de joi un avans de 75% beneficiarilor din cadrul Axei 2 - Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural din PNDR, program finanțat din fonduri UE. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că decizia a fost luată în ședința de miercuri a Guvernului. În zilele următoare circa 300 mil. euro se vor regăsi în conturile fermierilor sub formă de subvenții, menționează ministrul. Acordarea banilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăților către toți solicitanții, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar și pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielor necesare pentru înființarea culturilor de toamnă și pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole și de mediu, se arată într-un comunicat transmis marți de APIA.
Mediafax
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu