Sănătatea are cel mai mare buget de după 1990, dar pacienții sunt în continuare nemulțumiți

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) trece în acest an de 5 mld. euro și este cel mai mare de după Revoluție, însă pacienții sunt în continuare nemulțumiți de calitatea serviciilor. Anul trecut CNAS a avut un buget de 4,3 mld. euro, iar mare parte din creșterea din acest an merge pentru plata medicamentelor în condițiile în care statul a scurtat termenul de plată. Managerii din sectorul de stat spun că există o cerere tot mai mare pentru serviciile specializate, iar în mediul privat, jucătorii încearcă să-și consolideze pozițiile și sunt precauți în legătură cu noile proiecte.

Câteva dintre cele mai importante declarații

Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății

Pachetul serviciilor medicale de bază va fi pus pe site pe 1 octombrie. Vom începe atunci dezbaterea publică. Sunt spitale care mint Casa de Asigurări și modifică indicele de comple­xitate al cazurilor.

Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei

La viitoarea regionalizare, trebuie să se țină cont de un spital-pilon al fiecărei regiuni, cu un spital de asistență cronică și cred că putem intra în linie dreaptă, să ne ținem doctorii acasă, să îi trimitem la studii și să se întoarcă, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este o emigrare economică. Oamenii nu mai suportă păcăleala și nu mai cred într-un orizont bun pentru ei.

Cristian Bușoi, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

În 2013 bugetul CNAS va trece 5 mld. euro. Va fi cel mai mare buget din istoria CNAS. Probabil vom avea cea mai mare cheltuială din sănătate, din bani publici, după 1990.

Petru Crăciun, director general al Cegedim România

Dacă e să facem o estimare de valoare, putem zice că există tendințe de rezistență pe toate palierele, mai puțin la medicamentele între 100 și 250 de lei. Dacă un medicament costă până în 100 de lei, pacientul îl cumpără indiferent de ajutorul statului. La cele de peste 250 de lei, pacientul cumpără de obicei doar dacă e ajutat și de stat.

Marius Savu, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale

Producătorii români ar trebui să profite mult mai mult de situația actuală. Suntem foarte focalizați pe România și uităm că avem oportunități. Alții, chinezi, indieni, coreeni, ar face orice pentru un certificat de producător de medi­camente generice european.

Christophe Gourlet,  directorul general al grupului Sanofi România

Cheltuielile cu medicamentele sunt puternic corelate cu speranța de viață la naștere și mortalitatea adulților. Din nefericire, România e cu aproximativ nouă ani în urma țărilor din vârful clasamentului european din acest punct de vedere.

Nela Păvăloiu, președintele Platformei Europene de Dezvoltare

Ne confruntăm cu o situație unică, pentru că listele medicamentelor nu au fost actualizate din 2008, ceea ce înseamnă că românii nu pot accesa tratamentele moderne apărute în ultimii cinci ani și deci nu au aceeași șansă la viață.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC)

Guvernul trebuie să își asume înrăutățirea stării de sănătate a românilor. Cerem minimum 6% din PIB pentru sistemul de sănătate. Avem nevoie de un sistem medical centrat pe pacienți, cu o finanțare corectă și transparentă a programelor.

Efthymios (Makis) Papataxiarchis, director general al Johnson& Johnson România, Janssen România și președinte  al ARPIM

Ar trebui să știm de pe-acum ce probleme vom întâmpina anul viitor pentru a putea să căutăm soluții, or, acest lucru nu este posibil fără predictabilitate. În România multe măsuri au venit ca surprize.

Radu Comșa, consultant și directorul executiv al Mind Research & Rating (Lawg)

Autoritățile și industria trebuie să fie conștiente că un cost de azi e un beneficiu de mâine.

Pe durata medie de viață a pacienților pe care îi vindeci azi cu moleculele noi obții un beneficiu economic de cinci ori mai mare decât cel pe care îl obții în prezent. E nevoie de o schimbare a paradigmei. Să nu ne mai uităm spre controlul costurilor și al investiției, ci spre rezultatele obținute.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andrei Cîrchelan