Cu promisiuni de prosperitate și politici curate făcute unui popor sătul de austeritate și corupție, miliardarul Andrej Babis a reușit să cucerească locul doi în alegerile parlamentare din Cehia și de el și de tânărul lui partid depinde acum viitorul politic al țării. Iar Babis nici măcar nu vrea să guverneze. Luptând sub sloganul „noi nu suntem politicieni, noi muncim“, un singur om, venit de nicăieri, a reușit să destabilizeze întreaga clasă politică.Andrej Babis, acum în vârstă de 59 de ani, și-a construit de jos cariera de om de afaceri și a ajuns rege al industriei chimice și mogul media. Același model l-a urmat și în politică, făcându-și debutul în urmă cu doi ani prin mișcarea de protest ANO (acronim pentru „Acțiune pentru Cetățenii Înstrăinați“ care în cehă înseamnă „da“). Sub ghidajul lui Babis, finanțat puternic de acesta și promovat în presa de top controlată de miliardar, ANO a câștigat 19% din voturi și a devenit a doua forță ca mărime din parlament, scrie Deutsche Welle. Rezultatele formațiunii sunt cu doar 1,8 puncte procentuale mai slabe decât cele ale primului clasat în alegeri, Partidul Social Democrat.
„Noi nu vrem să guvernăm, ci vrem să promovăm legi în parlament. Prin legi vom începe să reformăm statul“, spune Babis, slovac ajuns cu o avere de 1,5 miliarde de euro pe locul doi în topul celor mai bogați cehi. În topul Forbes al miliardarilor lumii el figurează pe poziția 736, notează AP.
„Am livrat lapte, am descărcat colete, am decorat, am construit case de vacanță, toate pentru a face bani“
Babis a pornit în campanie reinventând sloganul electoral al președintelui SUA Barack Obama „Da, noi putem“ promițându-le cehilor sătui de austeritate că „Da, ne va fi mai bine“ cu un politician care știe cum să facă bani.
„Muncesc de la vârsta de 15 ani, am livrat lapte, am descărcat colete, am decorat, am construit case de vacanță, toate pentru a face bani“, a explicat el.
Miliardarul a copilărit pe drumuri, datorită meseriei tatălui său, despre care spune că este „cofondatorul comerțului extern al Slovaciei“ sub regimul comunist. Babis și-a făcut școala primară la Paris și liceul la Geneva.
După ce și-a câștigat diploma în economiei el a urmat pașii tatălui și a lucrat ca reprezentant al companiei acestuia în Maroc între 1985 și 1991. După ce Revoluția de Catifea a dărâmat în 1989 regimul totalitar, Babis s-a întors acasă pentru a-și găsi țara împărțită în două și a se vedea în postura de șomer.
Atunci el a înființat (este cofondator) Agrofert, acum cel mai mare conglomerat comercial al Cehiei care produce printre altele alimente, fertilizatori și chimicale. Cu peste 200 de firme și afaceri de cinci miliarde de euro anul trecut, Agrofert este a patra mare companie cehă de tip holding.
Acuzat că a făcut poliție politică în timpul comuniștilor
Criticii l-au asemuit pe miliardar cu Silvio Berlusconi, dar el respinge orice comparație cu omul de afaceri și politicianul italian căzut în dizgrație.
„Berlusconi se face vinovat de fraudă, pe când eu plătesc sute de milioane. Nu mă arunc în aventuri sexuale“, spune Babis.
Unii alegători nu au văzut cu ochi buni calitatea lui de membru al Partidului Comunist înainte de 1989. Babis recunoaște că nu are cel mai bun profil și respinge acuzațiile că a fost agent al poliției secrete comuniste.
ANO a fost înființat în 2011 din hotărârea lui Babis de a atrage alegători cu promisiunea unor politici curate într-o țară descrisă ca mai coruptă decât Rwanda de către Transparency International. Observatorii spun că dacă ANO va face parte din coaliția de guvernare, guvernul va ajunge rapid în criză. Cu puțin timp înainte de alegeri Babis a trecut de la vederi politice inspirate de la stânga protestatară la o ideologie de centru-dreapta. Deși și-a corectat cursul pe parcursul campaniei, noul-venit în parlamentul ceh susține că nu urmează nicio ideologie în mod special. Singura lui promisiune este de a conduce Cehia așa cum face cu afacerea sa.
Miliardarul, care a început comerțul cu fertilizatori în 1993 cu un capital de 5.000 de dolari, promovează reducerea TVA și a prețurilor energiei și cheltuieli mai mari pentru infrastructură.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu