Ministerul Sănătății a pus pe hârtie ce decontează: urgențele sunt gratuite, numărul consultațiilor pentru unii pacienți este plafonat, iar unele boli nu se mai tratează în spital

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică pachetul de servicii de bază, care cuprinde o listă cu investigațiile și ser­viciile pe care statul se obligă să le asigure oricărei persoane, fie că este asi­gurată sau nu.

Pachetul reprezintă de fapt o rearanjare a modului în care statul plătește servicii, deoarece lista stabilește unde se acordă acestea: în spital, la medicul de familie ori în ambulatoriul de specialitate. Dacă până acum un pacient se putea adresa oriunde pentru aceste servicii care erau decontate, acum traseul este stabilit clar. Dacă acest traseu nu se respectă, statul nu plătește serviciile.

Pachetul de servicii a fost structurat sub forma a patru liste: pachetul pentru spital, pentru ambulatoriu, pentru medicină primară și pentru programele de sănătate.

Cel mai amplu este pachetul pentru ambulatoriu, deoarece intenția ministerului este să transfere o parte din afecțiunile care se rezolvau în spital către acest segment.

Documentul referitor la spital cuprinde o listă de câteva sute de afecțiuni ce nu vor fi decontate dacă se realizează cu internare în spital mai mare de 24 de ore. Printre acestea se numără ulcerul, amigdalita acută, bronșita cronică, astmul sau unele forme de hepatită.

Ministerul își motivează decizia prin faptul că acestea se pot rezolva ori în ambulatoriu, ori cu internare mai mică de 24 de ore. „Pachetul de bază este piatra de temelie și cea mai im­por­tantă schimbare a sistemului sanitar. Este bine că au avut curaj să scoată acest pachet de bază. Cea mai mare temere a noastră (a mediului pri­vat - n.red.) în acest moment este ca dezbate­rea pu­blică să nu întârzie sau să blocheze imple­men­­tarea“, a spus Theodor Alexandrescu, pre­șe­dintele compa­niei de asigurări Metropolitan Life.

Ce se modifică

Până acum, pacienții aveau acces la servicii în baza unei liste de la care erau excluse 17 ti­puri de intervenții, însă nu se specifica exact dacă acestea se realizează în spital, în ambu­latoriu ori la medicul de familie. Numărul de consultații la care avea dreptul o persoană nu era plafonat.

Prin acest pachet de bază, statul stabilește la câte consultații are dreptul o persoană care suferă de o boală cronică (care se întinde pe perioada întregii vieți) și care are o evoluție stabilă. De exemplu, un pacient care are hipertensiune și este stabil poate merge la me­dicul specialist din ambu­latoriu de maximum patru ori pe an. Dacă ace­lași bolnav dezvoltă o complicație, această regulă nu se mai aplică. Prin această măsură statul încearcă să descurajeze accesarea nejus­tificată a serviciilor de către bolnavii cronici.

Regula nu este valabilă nici pentru bolnavii acuți (cei care suferă de o boală ce nu se întinde pe o perioadă mai mare de trei luni). De aceea, ori de câte ori răcește, un pacient se poate adresa medicului de familie așa cum o apendicită sau o naștere este decontată de stat.

Totodată, există și o listă de investigații excluse complet de la decontare și care se referă la unele analize care se pot realiza prin mai multe metode. În acest caz, statul decontează doar una dintre ele. Concret, statul decontează o colonoscopie clasică, dar nu și o colonoscopie virtuală (până acum ambele erau decontate).

„Pachetul de bază include tot ce înseamnă me­­dicină de urgență, numărul și tipul con­sul­tanțiilor și analizelor de evaluare a riscului, ur­mă­rirea periodică a persoanelor cu risc de îm­bolnăvire, număr de consultații, creșterea nu­mărului de servicii care pot fi acordate de me­dicii de familie, consultații la medicul de spe­cialitate (…)“, a spus Eugen Nicolăescu, mi­nis­trul sănătății.

Pentru 36 de arii terapeutice statul spune ce decontează

În ambulatoriu, statul definește trei tipuri de consultații (scurtă, standard, lungă sau com­plexă), durata acestora (5, 20 sau 40 de mi­nute) și frecvența.  Sunt spe­cificate 36 de arii terapeu­tice (alergologie, boli infecțioase, car­diovascu­lare etc.), iar pentru fie­care dintre acestea este menționat numărul de con­sultații. De exemplu, în cardiologie sunt de­contate două consultații (o consultație inițială și una de control) pentru bolile acute, iar pentru bolile cro­nice sunt decontate maximum patru con­sultații pe an pentru un episod de boală. Documentele lansate în dez­ba­tere publică arată că orice persoană între 18 și 40 de ani are dreptul preventiv la 1-2 consultații la medicul de familie la trei ani și un set de investigații re­comandat. Pentru per­soanele de peste 40 de ani, numărul consul­tațiilor și frecvența acestora cresc. Medicii de familie vor avea în obligații urmărirea femeii gravide, iar toate investigațiile de la luarea în evidență a acesteia până la patru săptămâni de la naștere sunt suportate de către stat. Ministerul recomandă un număr de opt vizite prenatale de rutină care sunt decontate, speci­ficând totodată și intervalul în care se realizează acestea.

Ce include pachetul de servicii de bază

Ce consultații decontează statul la medicii de familie

300 mil. euro

reprezintă suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) o alocă în acest an pentru medicii de familie.

Medicii de familie vor avea în obligații urmărirea femeii gravide, iar toate investigațiile de la luarea în evidență a acesteia până la patru săptămâni de la naștere sunt suportate de către stat. Ministerul recomandă un număr de opt vizite prenatale de rutină care sunt decontate, specificând totodată și intervalul în care se realizează acestea.

Orice persoană între 18 și 40 de ani are dreptul preventiv la 1-2 consultații la medicul de familie la trei ani și un set de investigații recomandat. Pentru persoanele de peste 40 de ani, numărul consultațiilor și frecvența acestora cresc.

Medicii de familie vor realiza și vaccinurile copiilor în baza unui calendat stabilit.

Ministerul introduce și noțiunea de medicină comunitară care se referă la asistenții medicali, care alături de medicii de familie vor furniza servicii pemtru grupurile vulnerabile cum sunt serviciile pentru mamă și copil, monitorizarea pacienților cu boli transmisibile sau vor asigura servicii speciale pentru pacienții terminali.

Ce consultații decontează statul în ambulatoriu: sunt definite 36 de arii terapeutice și pentru fiecare este precizat numărul de consultații

540 mil. euro

alocă Casa Națională de Asigurări de Sănătate în acest an pentru serviciile în ambulatoriu (inclusiv pentru medicina de familie)

În ambulatoriu, statul definește trei tipuri de consultații (scurtă, standard, lungă sau complexă), durata acesteia (5, 20 sau 40 de minute) și frecvența consultațiilor.

Sunt specificate 36 de arii terapeutice (alergologie, boli infecțioase, cardiovasculare etc.), iar pentru fiecare dintre acestea este menționat numărul de consultații.

De exemplu, în cardiologie sunt decontate două consultații (o consultație inițială și una de control) pentru bolile acute, iar pentru bolile cronice sunt decontate maximum patru consultații pe an.

Pentru pacienții care au avut operații la inimă, numărul consultațiilor crește. De exemplu, pentru ocluzia și stenoza arterei carotide, în primul an postoperator, statul decontează cinci consultații în primul an, două în cel de al doilea an.

În mod similar, pentru fiecare dintre cele 36 de arii terapeutice este definit numărul de consultații decontate.

Pachetul spital: statul spune ce nu vrea să mai deconteze

1,6 mld. euro

reprezintă suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate o alocă în acest an pentru spitale

Documentul lansat în dezbatere publică prezintă criteriile generale de internare.

Potrivit actului normativ, internarea poate să fie de două tipuri: de zi (maximum 24 de ore) și continuă (mai mare de 24 de ore).

În prima categorie sunt incluse intervențiile ușoare care necesită servicii de anestezie regională sau generală, radiografii, ecografii sau alte investigații acordate bolnavilor cu afecțiuni oncologice, serviciile de dializă, pentru bolnavii de HIV/SIDA.

În cea de a doua categorie, pentru spitalizarea continuă (mai mare de 24 de ore), se vor asigura acele servicii care nu se pot rezolva prin celelalte pachete.

Însă aici, ministerul propune o listă de servicii excluse de la spitalizarea continuă, decizie pe care instituția o motivează prin faptul că acestea pot fi rezolvate și fără internare. Câteva sute de afecțiuni sunt trecute pe această listă, printre acestea numărându-se ulcerul, amigdalita acută, bronșita cronică, astmul sau unele forme de hepatită.

Pachetul de programe de sănătate

Ministerul Sănătății enumeră 18 programe de sănătate (de exemplu programul național de oncologie, de diabet zaharat etc. ) fără a preciza ce tipuri de servicii sunt incluse.

Ce alte modificări vrea să mai facă Ministerul Sănătății

Discounturile de preț acordate distribuitorilor și farmaciilor să nu fie mai mari de 20% din volumul vândut;

Un producător trebuie să-și vândă produsele prin minimum trei distribuitori;

Programele de sănătate vor fi grupate într-o structură de specialitate a ministerului;

în domeniul medicinei de urgență, compartimentele de primiri urgențe (CPU) din spitale orășenești să poată intra în coordonarea unităților de primiri urgențe (UPU) din spitalele județene.

În zone aglomerate, cum sunt de exemplu mallurile, Ministerul Sănătății propune ca obligatoriu să existe un defibrilator;

Agenția Națională a Medicamentului (ANM) va prelua activitatea de autorizare a farmaciilor și inspecția pe tot lanțul, de la import/fabricație până la vânzarea cu amănuntul în farmacie;

Un proiect pilot privind statutul spitalelor se va aplica timp de un an; prin acesta se urmărește scoaterea spitalelor din categoria instituțiilor bugetare; acestea se pot transforma în regii autonome, societăți comerciale cu capital de stat sau ONG-uri având ca proprietari statul sau comunitățile locale;

În aceleași spitale se va implementa un proiect pilot privind creșterea veniturilor medicilor și echipelor medicale;

Un alt proiect este cel al răspunderii civile a personalului medical (malpraxis).

Ce a spus Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății

Introducerea pachetului de bază de servicii sanitare este un angajament politic pe care actualul guvern și l-a asumat;

În recentul acord cu FMI, stabilirea pachetului de bază până la 30 septembrie într-o formă care să fie făcută publică este o condiționalitate structurală;

Pachetul de bază a fost conceput pornind de la date statistice care au fost pentru prima dată prelucrate și utilizate;

În perioada următoare vor avea loc discuții pe tema pachetului de bază cu toți partenerii din sistem;

Având în vedere resursele limitate, sistemul sanitar nu se mai poate susține în maniera în care funcționează la ora actuală, concentrat pe spitale, care fac internări nejustificate sau fictive și sunt cele mai mari consumatoare de resurse;

Pachetul de bază este gratuit pentru toți cetățenii, asigurați și neasigurați;

Dacă cetățeanul știe la ce servicii are dreptul în mod gratuit, este mai puțin probabil să apeleze la plăți informale. Vrem să descurajăm această practică din sistem;

Până acum pacientul mergea la spital pentru orice. De acum înainte pachetul de bază oferă pacienților acces mai ușor la tratament prin medicul de familie și de ambulatoriu.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana David