Nu știu la ce lucrează și ce-i preocupă acum pe premier sau pe miniștri, dar știu că toți cei din mediul de business, începând de la acționari, directorul general, directorul financiar și până la cei care introduc ipotezele și datele, lucrează la planurile de afaceri și bugetul pe 2014. Din execuția acestor planuri de afaceri și a bugetelor din fiecare companie ministrul finanțelor încasează taxele și impozitele pe care guvernul le cheltuiește apoi ca și cum acele venituri le-ar produce sau ar fi rezultatul ideilor sau muncii lui.Înainte ca firmele să înceapă să-și construiască business plan-urile pe 2014 ar fi trebuit ca guvernul în frunte cu premierul, ministrul finanțelor și ministrul economiei să iasă în față și să anunțe principalii indicatori macroeconomici pentru anul viitor așa cum îi estimează ei în mod realist, nu punându-i copy și paste din rămășițele de prognoze anterioare care nu sunt actualizate cu lunile. 700.000 de firme din România, mai mari sau mai mici, cu afaceri totale de 200 de miliarde de euro pe an și care angajează 3 milioane de persoane depind de bugetul de stat și nu prin prisma faptului că au afaceri directe cu statul. Toată lumea din business vrea să știe acum, nu în ianuarie-februarie 2014, pe ce creștere economică merge guvernul Ponta la anul, cât vor fi cheltuielile, cât va fi deficitul, cât va fi inflația, cât va fi cursul valutar, ce proiecte de investiții va finanța guvernul, câți bani (prin împrumuturi) vrea să ridice de pe piață, cât va fi salariul minim pe economie, cât vor fi contribuțiile sociale, asta ca să nu mai vorbim de toate taxele și impozitele care trebuie plătite și în ce cuantum.
Suntem pe 7 octombrie și nu știm nimic. Premierul Ponta încă se gândește cum va face cu relaxarea fiscală pe piața muncii: ori scade contribuțiile de asigurări sociale (CAS-ul) sau crește baza salarială nesupusă impozitării. Deci până acum a avut la dispoziție tot timpul pentru a face calculele și a anunța cum va merge anul viitor. Asta dacă nu rămâne aceeași situație, că nu ne-a lăsat FMI-ul să reducem taxele pe forță de muncă. Până acum ar fi trebuit să știm dacă salariul minim pe economie crește la 1.000 de lei, așa cum este promis politic, sau rămâne la 800 de lei. Se indexează pensiile cu rata inflației? Dacă o asculți pe Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, ce spune la televizor toate salariile și pensiile cresc în România cu fiecare apariție la TV.
Cei de la guvernare, și aici mă refer la toți cei care au avut puterea pe mână, nu numai guvernul Ponta, aruncă cifre în dreapta și în stânga cu o asemenea ușuurință pentru că nu-i costă nimic și nu răspund deloc pentru speranțele pe care le declanșează în rândul salariaților sau pensionarilor sau în rândul antreprenorilor care trebuie să plătească CAS-ul sau celelalte impozite. Când directorul de HR se duce la directorul financiar cu bugetul de salarii pe 2014 ce calcule își face? Trece sau nu în buget scăderea de CAS de trei puncte procentuale care se discută de premier sau ministrul finanțelor sau cei mai importanți lideri politici? Aceasta este o întrebare reală, nu un simplu enunț politic.
Își trece o companie în buget creșterea salariului minim pe economie?
Dacă vrea să facă noi angajări, ce salarii și taxe trece în buget, că declarațiile politice nu țin loc de cifre concrete?
Guvernul Ponta, ca de altfel și guvernul Boc, constată că s-au redus investițiile și cele străine și cele făcute de companiile locale. Dacă o firmă se duce la bancă să ceară finanțare pentru un proiect de investiții, cum arată business plan-ul? Cu mii de ipoteze de lucru? Dacă guvernul face aia, avem aceste cifre, dacă face cealaltă, sunt alte cifre, dacă nu mai dă bani la acele proiecte de investiții, afacerile noastre scad cu x, dacă termină autostrada aia îmi reduc cheltuielile de transport cu atât și tot așa. Când o multinațioanală locală cere bani de la centru pentru un nou proiect de investiții ce spune, cum îl justifică, pe ce cifre se bazează, ce creștere economică ia în calcul, ce curs valutar folosește?
Nu știu dacă cei care guvernează România înțeleg cât de importante sunt aceste cifre pentru cei care sunt în lumea de business și că ele trebuie livrate la timp pentru ca la rândul lor oamenii de afaceri, antreprenorii, directori financiari și cei generali să se poată duce în fața propriilor acționari, în fața bancherilor sau a finanțatorilor și să susțină bugetul unei companii, un business plan, să susțină sau nu un anumit nivel salarial al angajaților, să propună noi angajări, sau dimpotrivă restructurări. Pentru companiile private și mai ales pentru cei care lucrează în ele toate aceste lucruri sunt extrem de importante pentru că din asta trăiesc ei și familiile lor. Premierul constată acum că băncile nu mai au profit pentru că BNR a schimbat regulamentele la provizioane și că statul nu are pe ce să pună impozit, deci nu mai are venituri. Deci „nu e vina guvernului și nici a BNR până la urmă“ că statul o să încaseze zero lei, spune Ponta. Dacă guvernul, și nu numai cel condus de Ponta, ci și cele anterioare, împreună cu BNR s-ar fi implicat în curățirea la timp a sistemului bancar poate la buget nu s-ar fi strâns zero lei. Și poate nu s-ar fi retras bănci din România.
O fi importantă lupta pentru procurori, pentru Cotroceni, pentru „ciolan“, dar mai important pentru România, pentru cei care plătesc taxe și impozite, pentru salariați, este să știe la timp cum arată bugetul pe 2014, cursul valutar, salariul minim, CAS-ul, proiectele de investiții sau creșterea economică.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu