În această vară, ANCOM anunța propuneri pentru noi tarife de terminare în rețelele mobile, care continuă să avantajeze marii operatorii perpetuând asimetria față de telefonia fixă. Încercarea ANCOM de a pune tarifele de terminare pe costuri a fost un nou prilej pentru marii operatorii să iasă împreună și să se plângă de reglementare.Un prim argument a fost cel al investițiilor. Este adevărat că s-a investit mult în rețelele mobile: primii doi operatori au investit fiecare peste 2 miliarde de euro în rețea și au creat o piață. Dar tot atât de adevarat este că investițiile au fost profitabile. În 2008 Orange avea profit net de 437,66 mil. euro, sau o marjă a profitului net de 33,3%, față de 29,3% cu un an înainte! Tot atunci, Vodafone avea profit net de 306,4 mil. euro sau o marjă de 25,8% față de 22% cu un an înainte! Astăzi concurența este mai puternică, industria a a juns la maturitate, criza își spune cuvântul, astfel că în 2012 Orange avea profit net de 116,2 mil. euro, sau 12,6% marjă profit net, iar Vodafone 112,7 mil. euro, sau 14,5% marjă.
Scăderea veniturilor și a taxelor plătite de operatori către stat este un alt argument: „Statul va pierde taxe de 13 mil. euro/an, iar operatorii venituri totale de 206 mil. euro, potrivit studiului KPMG, finanțat de o asociație a Cosmote, Orange și Vodafone”, conform Ziarului Financiar din 4 oct. 2013. De ce ar trebui să plătească întreaga societate costuri mărite cu 206 mil. euro pentru ca statul să aibă taxe mai mari cu 13 mil. euro? Care este eficiența?
De fapt, impactul net al punerii pe costuri a tarifelor de terminare asupra operatorilor este mai mic, aproape 60 mil. euro/an, potrivit KPMG. Punând tarifele pe costuri, întreaga societate va plăti cu 206 mil. euro mai puțin, în timp ce operatorii vor pierde 60 mil. euro - profitabil pentru societate.
Punerea pe costuri a tarifelor comunicațiilor mobile este un prilej pentru a regândi modul în care sunt tarifate aceste servicii. Dacă analizăm tarifele telefoniei mobile observăm că au fost construite pentru a ține captiv românul consumator al acestor servicii: sute de minute în rețea la tarife rezonabile și uriașe taxe vamale care să-i oprească să „iasă“ din rețea la depășirea minutelor alocate: Cosmote 0,223 euro/min. la abonament de 8,8 euro/lună, Orange 0,15 euro/min. la abonament de 8 euro și Vodafone 0,21 euro/min. la abonament de 9 euro.
Astfel, România are mai multe rețele de comunicații mobile care nu comunică între ele: 85% din trafic se termină în propria rețea și doar 9,5% în alte rețele mobile. Așa au ajuns românii să aibă 2 sau 3 telefoane mobile contectate în rețele diferite pentru a evita uriașa taxă vamală numită tarif de terminare. Și pentru aceasta românii plătesc mai mult: 206 mil. euro/an, sau 10 euro/an pentru fiecare român, potrivit studiului KPMG.
Punerea pe costuri a tarifelor de terminare în rețele mobile este un moment asemănător cu cel al liberalizării telefoniei fixe când au fost rebalansate tarifele. Atunci SUA pierdeau un miliard dolari anual din cauza tarifelor mari ale monopolistului AT&T;, astăzi România numai 206 mil. euro. Este momentul „rebalansării tarifelor din comunicațiile mobile” pentru eficiență și accelerarea competiției.
Rolul punerii pe costuri a tarifelor de terminare în rețele mobile este să permită românilor să aibă NUMAI UN telefon mobil în buzunar, așa cum au numai un telefon fix acasă și să nu plătească mai mult. Pentru aceasta, ANCOM trebuie lăsată să-și facă datoria în interesul întregii țări, a întregii economii nu numai a unei părți a acesteia.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu