Un sfert dintre cei mai importanți manageri din economia locală sunt străini, iar 150 de executivi de top au fost promovați sau și-au schimbat jobul în 2013.ZF publică astăzi cea de-a șasea ediție a anuarului „Who’s Who in Business - Cei mai importanți 1.000 de oameni din business“, un catalog de 150 de pagini care îi prezintă pe cei mai puternici manageri și antreprenori din economia românească.
„Anuarul prezintă într-un singur document ce s-a mai întâmplat «la zi» cu cea mai mare parte a oamenilor importanți din economie, pentru că unele schimbări îți scapă, dacă ai ratat ediția respectivă din ZF, de exemplu. De aceea, este un instrument util pentru cei din mediul de business, care poate fi folosit de către cei care fac headhunting, până la cei care formează forța de vânzări din companii“, este de părere Sergiu Neguț, partener în cadrul firmei de consultanță Wanted Transformation Consultancy.
Ediția din 2013 a anuarului arată că, în ultimul an, companiile au dat semne de stabilizare, mai ales din punctul de vedere al echipelor de management: mai puțin de 150 de executivi de top au fost catalogați drept „nou intrat“ în 2013, spre deosebire de anii anteriori, când în companii se schimbau peste 200 de manageri de top pe an.
„Managerii foarte buni sunt puțini și foarte greu de relocat în prezent. Cei care sunt foarte buni sunt ținuți de companii prin diverse metode de retenție, de la oferirea de programe de coaching până la instrumente financiare care îi «leagă» de angajator. Ca headhunter, dacă nu îl suni pe un candidat bun într-un moment în care el este nemulțumit de ceva din compania pentru care lucrează, există riscul să îl «pierzi» pentru cinci ani de-acum încolo“, a spus un headhunter care a dorit să își păstreze anonimatul.
Un sfert dintre cei mai importanți executivi din companiile din România sunt expați, procent similar cu cel din anii anteriori, iar această situație are mai multe explicații. De exemplu, planurile de carieră din multinaționale fac ca managerii străini să fie promovați sau uneori „parcați“ la conducerea unor filiale din România, schimbările de management înainte de termen presupun costuri suplimentare cu pachetele de exit sau pur și simplu companiile străine nu au încredere sau nu au găsit români care să preia frâiele businessurilor locale.
„Așteptarea noastră era ca ponderea străinilor să scadă, având în vedere că o parte din multinaționale decid să își reducă expunerea pe piața din România. În același timp, apar alte companii străine dispuse să investească în domenii precum producție industrială sau IT&C;, iar cele două efecte se contrabalansează și se observă și în stabilitatea ușor crescătoare a economiei“, a mai spus Sergiu Neguț.
Banca Transilvania, P&G;, IBM sau Lafarge sunt doar câteva dintre organizațiile care și-au schimbat șeful în ultimul an, iar traseul profesional al noilor directori, precum și date despre vârsta acestora sau studiile absolvite sunt prezentate în anuar. Din categoria executivilor care au fost suficient de curajoși încât să schimbe industria în care lucrează face parte Adrian Purcărea, care a condus timp de mai bine șapte ani filiala locală a companiei IT Freescale Semiconductor, o fostă divizie a Motorola și care a preluat în această vara conducerea operatorului de servicii medicale private Medicover. De asemenea, Traian Simion, care a fost director general al producătorului de produse lactate Albalact, a preluat la începutul acestui an funcția de director general al Teraplast Bistrița, companie care produce profiluri din PVC. Despre cum a făcut trecerea între cele două industrii și care sunt cele mai mari provocări cu care s-a confruntat, Simion a vorbit într-un interviu acordat ZF pentru realizarea anuarului Who’s Who in business.
„Se mai observă un fenomen interesant pe piață. O parte dintre manageri se uită în primul rând la riscurile mari legate de abordarea unui nou loc de muncă în această perioadă: nu întotdeauna problemele unei companii sunt vizibile la interviul de angajare. Un manager care are succes în jobul curent își pune semne de întrebare în astfel de cazuri și de multe ori nu riscă și refuză schimbarea, ca să nu își asume obiective pe care nu le poate îndeplini“, a mai spus Sergiu Neguț.
Ediția din acest an a anuarului arată și traseul profesional al unor executivi care au devenit parteneri în afaceri, după ce anterior erau cunoscuți în mediul de business pentru alte tipuri de afaceri. Unul dintre exemplele relevante în acest sens este cel al asocierii dintre Amir Krenzia, unul dintre fondatorii producătorului de dulciuri și cafea Alka, și Shachar Shaine, fostul șef al Tuborg România, care au devenit acționari în cadrul Integra, furnizor de carne proaspătă și semiprocesată, ce deține o fabrică la Chitila.
Ca element de noutate, ediția din 2013 a anuarului aduce în prim-plan concluziile rezultate în urma centralizării chestionarelor completate de executivii de top: care sunt, în opinia lor, cele mai importante realizări în business în 2013, ce lideri români sau străini apreciază cel mai mult, dar și ce preferințe au în materie de telefoane sau mașini personale sau de serviciu.
Pe lângă aceste analize, informații precum vârsta, studiile absolvite, locul de muncă anterior sau certificările și programele de MBA urmate de managerii de top creează un profil complet de executiv care merită să intre în clubul select al celor mai importanți 1.000 de oameni din mediul de afaceri din România.
Cei care au fost plasați în anuar în ultimul an au salarii nete care încep de la 4.000- 5.000 de euro pe lună și pot depăși 10.000 – 15.000 de euro pe lună, potrivit informațiilor din piață.
Catalogul celor mai importanți 1.000 de oameni din businessul românesc ilustrează portretele managerilor supraviețuitori ai crizei, având în vedere că aproximativ 60 -70% din executivii prezenți în anuarul din acest an au apărut și în 2008, în prima ediție.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu