Americanii contraatacă în scandalul de spionaj: Germania destabilizează Europa și pune în pericol economia globală

Știrea a fost publicată vineri, 1 noiembrie 2013, 00:50 în categoria

Americanii contraatacă în scandalul de spionaj: Germania destabilizează Europa şi pune în pericol economia globală Cu un limbaj neobișnuit de acuzator, SUA au învinovățit clar Germania că prin politica economică axată puternic pe exporturi destabilizează țările vecine și pune în pericol economia globală. Analiștii spun că atacurile, venite în plin război diplomatic între Europa și SUA provocat de spionajul exagerat al ame­ricanilor, sunt nedrepte.

Departamentul american de Trezorerie, echivalentul unui minister de finanțe, a identificat într-un raport semianual referitor la piețele valutare modelul de creștere economică bazat pe exporturi al Germaniei ca o cauză importantă a slăbiciunii revenirii economiilor zonei euro.

Administrația americană condusă de președintele Barack Obama cere de mult timp statelor cu excedente bugetare mari precum Germania și China să facă mai mult pentru a-și stimula cererea internă. Însă oficialii americani au evitat adesea criticile publice la adresa politicilor Berlinului, mai ale datorită rolului Germaniei de gardian al integrității zonei euro. Obama și oficialii lui de top au acționat cu atenție în spatele sce­nei ca să influențeze Germania, fără a-și face publice nemulțumirile.

Germania este arătată cu degetul

Dar în acest raport criticile aduse Germaniei se remarcă atât prin poziționarea astfel încât să iasă în evidență, cât și prin limbajul puternic, scrie agenția Thomson Reuters. Germania eclipsează acum ținta tradițională a guvernului american, China, și Japonia, țară identificată recent ca fiind o problemă. De asemenea, criticile sunt neobișnuite deoarece raportul în mod normal tratează probleme legate de piața monetară, și nu de economie.

Spre exemplu, Trezoreria notează că exporturile nete de bunuri, servicii și capital ale Germaniei le-au depășit pe cele ale Chinei anul trecut. Recomandările făcute de americani Berlinului ies, de asemenea, în evidență pe lista de acțiuni pe care Washingtonul le consideră necesare pentru a stabiliza mai bine economia globală.

„Ritmul anemic de dezvoltare a cererii interne din Germania și dependența de exporturi a împiedicat“ eforturile de a face zona euro mai stabilă.

Rezultatul net este facilitarea apariției presiunilor deflaționiste atât în zona euro, cât și în economia mondială, se arată în analiza americană. Prin deflație trebuie înțeles reducerea persistentă a salariilor și prețurilor care poate crea un ciclu de slăbi­ciuni economice care se autosusține.

„Este mai bine pentru zona euro să aibă un motor de export eficient în Germania decât să nu aibă deloc motor de creștere“

În teorie, criticile SUA la adresa Germaniei par întemeiate. Economiști citați de presa americană spun că o cerere internă mai puternică în Germania ar absorbi mai multe exporturi ale economiilor slabe de la periferia zonei euro ajutându-le astfel să iasă din criza economică.

Pe de altă parte, presa europeană, printre care BBC, arată că Germania, cea mai mare economie europeană, urmând modelul ei economic a fost în ultimii ani unul dintre cele mai puternice motoare de creștere economică din Europa.

Acest rol a ieșit în evidență tocmai în contextul crizei datoriilor suverane, când alte economii mari precum Italia și Spania s-au împotmolit adânc în recesiune, iar Franța s-a remarcat printr-un deficit evident de competitivitate.

Analiștii citați de BBC spun că, deși Germania ar putea beneficia în urma întăririi cererii interne, asprimea criticilor americane la adresa politicilor economice nu se justifică.

„Cred că este un pic ciudat. Zona euro trebuie să-și tragă creșterea de undeva iar Germania este cea mai probabilă sursă. Și este mai bine pentru zona euro să aibă un motor de export foarte compact, eficient și talentat în Germania decât să nu aibă deloc motor de creștere“, a afirmat Tony Nash, vicepreședintele IHS.

Un purtător de cuvânt al ministerului german de finanțe a subliniat că organizațiile internaționale, printre care Comisia Europeană, FMI și OCDE, au evaluat favorabil politicile economice ale Germaniei. FMI, o instituție financiară cu sediul la Washington, nu a găsit nicio distorsiune, dar a îndemnat Berlinul să stimuleze cererea internă, avertizând că surplusul comercial mare vine pe socoteala partenerilor sudici.

Cât despre efectele criticilor Washingtonului, Jacob F. Kirkegaard, expert pe zona euro la Peterson Institute for International Economics, crede că oficialii germani „vor da prea puțină importanță“ gestului americanilor, notează The New York Times.

Excedentul comercial al Germaniei a crescut de la 223,3 miliarde de dolari în 2011 la 238,5 miliarde de dolari anul trecut, cel mai mare nivel din lista Băncii Mondiale.

Înainte de a acuza pe alții, SUA trebuie să se uite la sine

Criticile vin într-un moment delicat pentru relațiile dintre Washington și Berlin. După apariția unor informații că spionii americani i-au monitorizat ani de zile convorbirile telefonice, chiar și pe cele de pe telefonul mobil, cancelarul german Angela Merkel și-a trimis emisarii în capitala americană pentru a cere lămuriri consilierului Casei Albe pe probleme de siguranță națională. Autoritățile spaniole și cele franceze sunt, de asemenea, scandalizate de amploarea pe care spionajul american o are, telefoanele a mii de spanioli și francezi fiind interceptate de americani.

Înainte de a acuza pe alții, SUA trebuie să se uite la sine, sugerează The Wall Street Journal. Creșterea economiei americane este încă slabă, cu toate că a ieșit mai devreme decât zona euro din recesiunea provocată de criza economică globală, iar Washingtonul este criticat de unele state pentru încercările de a revitaliza economia, inlcusiv prin politici de ultrarelaxare bugetară. SUA este criticată și pentru efectele pe care le au asupra economiei mondiale conflictele politice dintre Casa Albă și Congres, care au provocat închiderea parțială a guvernului prin lipsa finanțării și perpetuarea problemelor privind datoriile.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.11.2013



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu