Noi am prezentat Chinei standuri cu vinuri, șuncă, războaie de țesut, eugenii și ceapă, ei au adus laptopuri, tablete și walkie-talkie rezistente la apă.Li Keqiang, premierul Chinei, a doua mare putere economică a lumii în acest moment, a anunțat ieri într-o conferință cu peste 1.000 de participanți desfășurată la Palatul Parlamentului că direcțiile de dezvoltare în perioada următoare cu Europa Centrală și de Est sunt importul de produse agricole din regiune, investiția în proiecte de infrastructură și furnizarea aferentă de echipamente și tehnologii.
„Avem linii de credit pregătite de 10 miliarde de dolari. Încurajăm instituțiile financiare să-și facă birouri aici. Vrem dublarea comerțului cu Europa de Est în următorii cinci ani. Putem ajunge la o balanță comercială echilibrată prin importul de carne de oaie, vită și lactate, precum și prin trimiterea de turiști chinezi în regiune“, a spus ieri Li Keqiang într-un discurs de aproape jumătate de oră ținut în cea mai mare sală din Palatul Parlamentului, sala Alexandru Ioan Cuza.
Într-o desfășurare de forțe organizatorice pe care România o cunoaște la intervale foarte mari de timp, Forumul Economic și Comercial China - Europa Centrală și de Est a reunit ieri la București peste 1.000 de oficiali, executivi și oameni de afaceri din China și Europa de Est.
Totuși, legăturile slabe între companiile cu capital românesc și administrație și-au spus cuvântul și în organizare. Pe de o parte, selecția firmelor prezente la expoziția din holul Palatului Parlamentului a fost făcută în așa fel încât niciuna din cele peste 10 firme întrebate de ZF nu avea niciun fel de exporturi în China, nici Boromir (panificație), nici Bratesleg Grup S.R.L. Galați (legume), nici Mirdatod Prod S.R.L. (produse lactate) sau producătorii de vinuri prezenți.
Pe de altă parte, și din speech-ul premierului Ponta a rezultat aceeași lipsă de conectare cu mediul de business românesc, el menționând că în sală sunt prezenți 300 de oameni de afaceri și executivi din China, 400 din Europa de Est și „atât de mulți“ (so many - engl.) din România.
China a venit cu tehnologie, cu trenuri rapide, cu proiecte în energie, cu tablete, laptopuri și telefoane mobile Huawei și ZTE, în timp ce premierul Ponta a prezentat omologului chinez standul firmelor cu vin, lactate și produse din carne.
„Nu este nicio problemă că niciunul din cei prezenți nu exportă încă în China. De asta i-am adus aici. 40 de companii românești și 250 de firme din China vor stabili acum contacte. Vom avea un atașat pe agricultură în China. Este important că abia acum dăm drumul la exportul de carne în China“, a spus ministrul agriculturii Daniel Constantin.
Premierul Ponta a spus că România este astăzi o țară ca un absolvent de facultate dornic să învețe și ambițios, dar care este plătit prost.
„Avem nevoie de astfel de colaborări pentru a dezvolta economia românească. Europa va fi puternică dacă toate țările din cadrul său sunt puternice individual. Trebuie să recuperăm în infrastructură și în educație. România poate să fie un punct de sprijin pentru cooperarea între China și țările din regiune, și nu numai pentru cele din UE, ci și pentru Ucraina, Moldova sau chiar Turcia“, a spus premierul Ponta.
Mircea Geoană, senator și președintele Aspen, a spus: „Ne aflăm într-o poziție excelentă, putem fi o poartă logistică extraordinară pentru acces est-vest. România face parte din aceste două mari coridoare care leagă estul și vestul (Orient și Rin-Dunare – n.red.). Este coridorul Orient care are ca scop să lege Europa de est și zona euro. România poate fi unul din coridoarele cheie pe transport multimodal și comerț. Coridorul Rin-Dunăre ne duce în inima economiei europene și anume în Germania“.
Geoană a afirmat că România are o serie de avantaje: petrol și gaze, IT&C; și industria de automobile.
„Vreau să vă spun că acesta este un drum cu două sensuri, nu e vorba doar de investiții din China spre Europa. Relația este biunivocă. Vrem să avem un echilibru al fluxurilor comerciale cu China. Faptul că putem exporta către Eurasia astăzi este un punct important prin prisma relației cu acest plămân al economiei mondiale“, a încheiat fostul ministru de externe al României.
Andrejs Pildegovics, ministrul adjunct al afacerilor externe din Letonia, a spus că țara sa este interesată de transport, logistică, educație și turism.
„Este o țară în dezvoltare, vom deveni al 18-lea membru al zonei euro și vom fi interesați să dezvoltăm acest avantaj competitiv. Aceste atuuri ne ajută să fim un punct de interconexiune între Rusia, Europa și America de Nord și dorim extinderea acestor legături inclusiv către China și integrarea infrastructurii noastre portuare în rețeaua sino-europeană. Scopul nostru este de a deveni un punct nodal între est și vest, nord și sud și suntem mândri că porturile din țara noastră sunt cele mai mari din zona baltică, cu un trafic de 16 milioane de tone (anual – n.red.)“, a spus Pildegovics.
Liviu Voinea, ministrul bugetului din România, a subliniat că ajutoarele de stat stimulează investițiile și creează locuri de muncă.
„Vom avea o nouă schemă de ajutoare de stat, unde va exista eligibilitate în producție, energie, IT. Jumătate din ajutoarele de stat au mers către construcția de mașini și către IT&C.; Putem să diversificăm aceste sectoare. Avem trei scheme de ajutoare de stat. De exemplu, pentru o investiție de 30 de milioane de euro, care duce la 300 de noi locuri de muncă, noi finanțăm până la jumătate din investiția inițială“, a spus Voinea.
El afirmă că de acum încolo vorbim de exporturi românești de produse agroalimentare în China care vor începe de la 1 ianuarie 2014. „Acestea vor pune din nou contul curent al nostru pe excedent, poate nu doar pentru jumătate de an, ci pentru tot anul. Este o piață uriașă și noi aici nu am excelat până acum la produse agroalimentare“, a mai spus ministrul.
Li Keqiang, premierul Chinei
În 2012, volumul comerțului dintre China și Europa a depășit 50 de miliarde de dolari, însă schimburile comerciale cu regiunea voastră (Europa Centrală și de Est – n. red.) reprezintă doar 10% din această valoare. Trebuie să cooperăm pentru a dubla volumul comercial în următorii cinci ani. 2014 să devină anul investițiilor și al promovării de afaceri între China și Europa Centrală și de Est.
Dorim niște schimburi comerciale echilibrate prin import de produse agricole de calitate precum carnea de oaie sau produsele lactate.
De asemenea, vrem să încurajăm turiștii chinezi să viziteze țările din regiune.
Vrem să cooperăm pentru a realiza proiecte de infrastructură de mare anvergură.
Țările din regiune au realizat progrese importante, dar cu trecerea timpului a apărut o nevoie de transformare și de îmbunătățire a infrastructurii și e nevoie de capital tehnologic și echipamente.
Lumea trece prin schimbări profunde și complexe, pe măsură ce economiile dezvoltate arată îmbunătățire, economiile emergente sunt supuse unor presiuni.
China este pregătită să discute modalități de a valorifica o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari pentru Europa Centrală și de Est. Și dacă aceste proiecte inițiale se vor dovedi a fi de succes, vom extinde această cooperare. Încurajăm din ce în ce mai multe firme să folosească această linie de credit specială și de asemenea încurajăm instituțiile noastre financiare să înființeze birouri și sucursale.
Victor Ponta, premierul României
China are nevoie de prieteni politici pe termen lung și de parteneri comerciali. România și țările din Europa Centrală și de Est au o tradiție în acest sens și relațiile se pot dezvolta.
Regiunea noastră (Europa Centrală și de Est – n.red.) e cea mai dinamică din Europa. Este precum un student care prinde energie, care tocmai a terminat facultatea, un student muncitor, care tocmai s-a mutat la oraș. Dar este tânăr și este slab plătit, pentru că salariile mari sunt pentru oamenii cu experiență. Nu poate să acceseze tehnologie performantă din același motiv. Nu are casă și mașină, iar băncile preferă să acorde credit unui client mai vechi. Studentul consideră că are aceleași obligații, dar nu aceleași drepturi.
Ultimele cifre și previziuni cu privire la România și celelalte țări din regiune sunt încurajatoare. România are cea mai mare rată de creștere economică din UE și majoritatea țărilor din regiune au economii cu creștere economică pozitivă. Toți avem datorie publică și deficit bugetar scăzut.
Cu ce au venit chinezii
Compania ZTE a prezentat tablete și telefoane, iar Huawei a adus un walkie-talkie rezistent la apă
Cu ce au venit românii
Românii au avut standuri de vinuri, de legume, dar și un război de țesut adus de Muzeul Țăranului (?!). Au fost prezente și câteva firme de tehnologie: UTI, Siveco, Teamnet și Bitdefender
CE AU MAI SPUS INVITAȚII DIN PRIMA PARTE A FORUMULUI ECONOMIC ȘI COMERCIAL CHINA - EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST
Mircea Geoană, senator și președintele Institutului Aspen
Ne aflăm într-o poziție excelentă, putem fi o poartă logistică extraordinară pentru acces est-vest. România face parte din aceste două mari coridoare care leagă estul și vestul (Orient și Rin-Dunăre – n.red.). Este coridorul Orient, care are ca scop să lege Europa de Est și zona euro. România poate fi unul din coridoarele-cheie pe transport multimodal și comerț. Coridorul Rin-Dunăre ne duce în inima economiei europene, și anume în Germania.
Se pare că economiile dezvoltate preiau ștafeta de la economiile emergente, este bun un mix între economii dezvoltate și emergente. România are o serie de avantaje pe care trebuie să le subliniez: petrol și gaze, IT&C; și industria de automobile.
Vreau să vă spun că acesta este un drum cu două sensuri, nu e vorba doar de investiții din China spre Europa. Relația este biunivocă. Vrem să avem un echilibru al fluxurilor comerciale cu China. Faptul că putem exporta către Eurasia astăzi este un punct important prin prisma relației cu acest plămân al economiei mondiale.
Andrejs Pildegovics, ministrul adjunct al afacerilor externe din Letonia
Țara mea este interesată de transport, logistică, educație și turism. Este o țară în dezvoltare, vom deveni al 18-lea membru al zonei euro și vom fi interesați să dezvoltăm acest avantaj competitiv. Aceste atuuri ne ajută să fim un punct de interconexiune între Rusia, Europa și America de Nord și dorim extinderea acestor legături inclusiv către China și integrarea infrastructurii noastre portuare în rețeaua sino-europeană.
Scopul nostru este de a deveni un punct nodal între est și vest, nord și sud și suntem mândri că porturile din țara noastră sunt cele mai mari din zona baltică, cu un trafic de 16 milioane de tone (anual – n.red.).
Liviu Voinea, ministrul bugetului
Ajutoarele de stat stimulează investițiile și creează locuri de muncă. Vom avea o nouă schemă de ajutoare de stat, unde va exista eligibilitate în producție, energie, IT. Jumătate din ajutoarele de stat au mers către construcția de mașini și către IT&C.; Putem să diversificăm aceste sectoare. Avem trei scheme de ajutoare de stat. De exemplu, pentru o investiție de 30 de milioane de euro, care duce la 300 de noi locuri de muncă, noi finanțăm până la jumătate din investiția inițială.
Vorbim de exporturi românești în China care vor începe de la 1 ianuarie 2014, exportul de produse agroalimentare pe piața chineză, ceea ce va pune din nou contul nostru curent pe excedent, poate nu doar pentru jumătate de an, ci pentru tot anul. Este o piață uriașă și noi aici nu am excelat până acum la produse agroalimentare.
Este momentul unei reporniri a investițiilor private dintr-o zonă de unde există lichiditate. Problema investitorilor străini în ultimii ani a fost că în țările lor de origine au existat dificultăți pe capitalizarea băncilor sau pe investițiile companiilor și au retras banii din România, dar și din toate țările.
China nu are acest gen de probleme, dimpotrivă, are capital de investit. Sumele, deși prea mari, sunt plauzibile, în sensul că investițiile despre care se vorbește sunt de valoare mare, iar motivul pentru care nu au fost până acum nu este lipsa eficienței lor, ci lipsa capitalului.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu