Autoritățile românești sunt interesate de implicarea constructorilor chinezi în proiecte de infrastructură în concesiune, în care finanțarea este asigurată de partea privată, în contextul în care resursele financiare de la bugetul de stat și din fondurile europene pentru construcția de autostrăzi sau căi ferate sunt limitate – acesta a fost principalul mesaj transmis de oficialii români în cadrul workshopului de infrastructură de transport al Forumului China - Europa Centrală și de Est.„Suntem interesați de participarea companiilor chineze la procesele de concesiune. Ne-am manifestat disponibilitatea în acest sens. România poate fi o poartă de intrare a investițiilor chineze în Europa, cu condiția să se respecte procedurile de licitație și construcție din Europa“, a explicat Dan Șova, ministrul marilor proiecte de infrastructură. El a precizat că România i-a invitat pe constructorii chinezi să participe inclusiv la licitațiile ce presupun finanțări din fonduri europene.
Până în prezent, o singură companie chineză a participat la proiectele de concesiune de autostrăzi. China Communications Construction Company s-a înscris la licitațiile de concesiune pentru Craiova-Pitești, dar și pentru Comarnic-Brașov, însă de la ultima s-a retras. Deocamdată, statul român nu a anunțat cine va fi investitorul privat care va construi autostrăzile Comarnic-Brașov, respectiv Craiova-Pitești.
„În actualul context economic național și mondial, asigurarea surselor de finanțare pentru investiții majore reprezintă o adevărată provocare. România nu are un buget suficient, iar fondurile europene nu acoperă toate proiectele de infrastructură ce trebuie realizate, e clar că trebuie să găsim alte surse de finanțare. Aceste proiecte este foarte posibil să le realizăm cu partenerii noștri chinezi“, a spus Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.
Mănescu a afirmat că un prim proiect la care îi invită pe constructorii chinezi este linia de cale ferată de mare viteză Viena-Budapesta-București-Constanța, care este estimată să coste 11 miliarde de euro. Un alt proiect este modernizarea inelului feroviar al Capitalei pentru facilitarea accesului în București al locuitorilor din zona periurbană. Proiectul, prevăzut cu 12 stații, are o valoare de circa 350 de milioane de euro.
„Un al treilea proiect e Coridorul paneuropean 9 (feroviar – n.red.), care e foarte important pentru că conectează Moldova cu sudul țarii pe 669 km. Un alt proiect e cel care vizează dezvoltarea Portului Constanța, o poartă de legătură între Asia și Europa“, a spus Mănescu.
Atât Șova, cât și Mănescu au precizat că accesul companiilor chineze pe piața locală este condiționat de respectarea reglementărilor din legislația românească și europeană. „România are proiecte, dar are nevoie de parteneri serioși, cu finanțare, know-how, putere de execuție și care să acționeze rapid. Trebuie să respecte termene de finalizare și specificații de calitate, nu ne permitem să investim ca să avem ce reface“, a spus Mănescu.
La rândul lor, chinezii s-au arătat interesați de intrarea pe piața de infrastructură atât locală, cât și din regiune. Una dintre firmele care au precizat că intenționează să deschidă birouri în România dar și în alte state din regiune este China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), companie prezentă în peste 40 de țari, care a semnat anul trecut contracte noi de 7,5 miliarde de dolari. „CCECC intențonează să deschidă birouri în România, Ungaria și Bulgaria. Suntem interesați de reabilitări de căi ferate, proiecte de poduri și tuneluri, autostrăzi. Firma noastră este dornică să colaboreze cu firme locale pentru a beneficia de finanțare europeană pentru astfel de proiecte“, a spus Zhang Zhenhai, general manager al departamentului de afaceri pentru Europa în cadrul CCECC.
Dan Șova, ministrul marilor proiecte de infrastructură și al investițiilor străine
Dorim ca România să devină un hub tehnologic și industrial în Europa Centrală și de Est. Dorim să dăm un nou impuls investițiilor străine directe. (…) Subliniez potențialul în domeniul auto și nu mai e niciun secret pentru nimeni că România deține unul dintre cele mai bune capitaluri de resurse umane pentru industria IT&C.; România poate fi o poartă de intrare a investițiilor chineze în Europa, cu condiția să se respecte procedurile de licitație și construcție din Europa.
Autostrăzile Lugoj-Deva lot 1 și Orăștie-Sibiu, loturile 1, 2 și 4 vor fi gata în decembrie. Dar trebuie să finalizăm și alte autostrăzi: Nădlac-Arad loturile 1 și 2 până la finele anului viitor, Sibiu-Orăștie lotul 3 tot în 2014, Timișoara-Lugoj, lot 2 în 2015 și Lugoj-Deva, loturile 2, 3 și 4 în 2015. La sfârșitul anului 2015 vom avea o autostradă continuă de la Nădlac până în centrul țării, la Sibiu.
Din ‘90 până în 2013 România nu a reușit să ducă la bun sfârșit un proces de parteneriat public-privat sau de concesiune de autostrăzi. Trebuie să demonstrăm că putem face aceste proiecte.
Discuțiile cu BERD și BEI au arătat că suntem pe drumul cel bun, pe baza consultării cu aceste două instituții a fost elaborată și noua lege a PPP.
Ramona Mănescu, ministrul transporturilor
România poate fi cu adevărat o poartă de legatură între piața europeană și statele din spațiul Asiei, care s-au remarcat printr-o creștere economică deosebită în ultimii ani.
Refacerea drumului istoric al mătăsii înseamnă reconectarea Asiei Centrale la piața și economia Europeană. Relansarea tranportului intermodal în România este o prioritate pentru guvern.
În actualul context economic național și mondial, asigurarea surselor de finanțare pentru investiții majore reprezintă o adevărată provocare. România nu are un buget suficient, iar fondurile europene nu acoperă toate proiectele de infrastructură ce trebuie realizate, e clar că trebuie să găsim alte surse de finanțare. Aceste proiecte este foarte posibil să le realizăm cu partenerii noștri chinezi. Un prim proiect ar fi linia de cale ferată de mare viteză Viena-Budapesta-București-Constanța, care ar scurta substanțial timpul parcurs între orașe. Nu am finalizat studiul de fezabilitate, dar estimările inițiale spun că valoarea proiectului poate ajunge la 11 mld. euro.
Un al doilea proiect e modernizarea inelului feroviar al Capitalei, ce ar facilita accesul în București al locuitorilor din zona periurbană. Calea are 82 km, traseul are prevăzute 12 stații, întregul proiect are o valoare estimată la 350 mil. euro. Un al treilea proiect e Coridorul paneuropean 9, care e foarte important deoarece conectează Moldova cu sudul țării pe 669 km. Un alt proiect e cel care vizează dezvoltarea Portului Constanța, o poartă de legătură între Asia și Europa.
România are proiecte, dar are nevoie de parteneri serioși, cu finanțare, know-how, putere de execuție și care să acționeze rapid. Trebuie să respecte termene de finalizare și specificații de calitate, nu ne permitem să investim ca să avem ce reface.
Zhang Zhenhai, general manager al departamentului de afaceri pentru Europa, China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC)
CCECC a fost înființată în 1979. Avem birouri și sucursale în peste 40 de țări.
Până la sfârșitul anului 2012 numărul angajaților depășise cifra de 4.000, iar angajații străini erau în număr de 15.000. Avem contracte noi semnate de 7,5 mld. dolari anul trecut. Africa e principala noastră piață pe care activăm. CCECC intențonează să deschidă birouri în România, Ungaria și Bulgaria. Suntem interesați de reabilitări de căi ferate, proiecte de poduri și tuneluri, autostrăzi. Firma noastră este dornică să colaboreze cu firme locale pentru a beneficia de finanțare europeană pentru astfel de proiecte.
Căutăm oportunități ca împreună cu partenerii noștri să ne implicăm și în parteneriate publice private în Europa Centrală și de Est.
Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO)
Pe lângă diplomația mediului de afaceri, avem și diplomația părții politice. Am căutat să creștem investițiile străine directe și să susținem dezvoltarea țării și a regiunii.
E sarcina noastră să identificăm cele mai bune proiecte în ceea ce privește fezabilitatea și rentabilitatea. Încercăm să promovăm proiecte de interes național dar și regional.
Un mesaj către constructorii chinezi care vor să joace un rol pe piețele emergente: pe piețele emergente trebuie să acționați cu companiile locale, companiile chineze pe cont propriu nu vor putea pătrunde.
Ding Jiansheng, președintele Wanhua Industrial Group
Am făcut o achiziție în Ungaria, cea mai mare achiziție făcută de China în Europa Centrală și de Est. Este vorba de BorsodChem. Am reușit să facem ca această companie să obțină profit. În 2009 a apărut criza financiară, dar prin strategia noastră am evitat ca această companie să intre în faliment.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu