Cu un program de stimulare colosal în comparație cu cel al SUA, China a susținut în ultimii cinci ani economia și bursele lumii. Acum băncile chineze se îndreaptă spre criză

După criza economică și financiară de după pră­bușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers, China a injectat pe tăcute de aproape trei ori mai multă lichiditate în economia proprie, în cea globală și în piețe decât Rezerva Federală a Statelor Unite și Banca Japoniei la un loc, ceea ce face ca revenirea economiei mondiale să fie dependentă și vulnerabilă la banii Chinei. Unul dintre rezultatele sti­mulentelor din China este creșterea activelor din sistemul bancar chinez la o sumă colosală echivalentă cu aproape de două ori și jumătate PIB-ul țării, iar băncile chineze sunt pândite de o criză a creditului.

În ultimii cinci ani, Rezerva Federală a Stetelor Unite a luat prim-planul luptei marilor state ale lumii cu criza cu un program amețitor de stimulare economică prin care injectează câte 1.000 de miliarde de dolari pe an în economie și piețe prin achiziții de active. Activele băncilor americane au crescut cu 2.100 miliarde de dolari, iar aceasta datorită unor contribuții de 2.500 miliarde de dolari din partea Rezervei Federale. Însă în paralel guvernul chinez a rulat propriile programe de stimulare cu lichiditate, iar activele băncilor chineze au explodat cu 15.500 miliarde de dolari, la cota amețitoare de 24.000 miliarde de dolari, de două ori și jumătate economia chineză, a doua ca mărime din lume, scrie zerohedge.com.

Implicațiile acestor programe sunt pe măsura sumelor. Dacă piața acțiunilor americane și în special cea a obligațiunilor

s-au cutremurat în vară din cauza temerilor că Fed și-ar putea reduce cu doar 10-20 de miliarde de dolari programul de stimulare (banca injectează 85 de miliarde de dolari în fiecare lună), sistemul interbancar din China aproape că a înghețat când dobânzile contractelor repo au explodat la 25% din cauza unor speculații vagi că banca centrală chineză va injecta în economie cu echivalentul a 164 de miliarde de dolari mai puțin. Aceasta înseamnă că lumea financiară este complet dependentă de lichiditatea creată de marile bănci centrale ale lumii, din SUA, Japonia și China.

Banii Chinei nu pot fi înlocuiți de nimeni

Cum lichiditatea creată de băncile centrale respectă la nivel global principiul vaselor comunicante, dacă una dintre „surse“ se oprește, celelalte trebuie să mărească debitul. Retragerea Fed ar duce, probabil, la creșterea programelor de ajustare cantitativă ale Bănci Japoniei și poate ale BCE.

Însă cel mai mare cal de povară este China. Dacă ceva se întâmplă cu motorul creșterii creditului din China, din cauza mărimii programelor chinezești, celelalte mari bănci centrale nu pot interveni cu nimic pentru a contrabalansa griparea motorului chinezesc.

Iar China este pândită de o criză a datoriilor după o frenezie de 6.600 miliarde de dolari a creditului încurajată de Beijing pentru combaterea încetinirii economice globale. Miza sunt împrumuturi bancare de mii de miliarde de yuani pe care companii care produc de la vapoare la oțel și panouri solare se chinuie să le ramburseze în condițiile în care economia înregistrează cel mai slab ritm de creștere de după 1999, scrie Bloomberg.

Cele mai mari bănci din China sunt deja afectate, triplând cantitatea de credite toxice pe care le-au anulat în prima jumătate a acestui an și curâțindu-și portofoliile în așteptarea unui nou val de defaulturi. Industrial & Commercial Bank of China și alte patru mari bănci chineze au șters datorii de 22,1 miliarde de yuani (3,6 miliarde dolari) pe care nu le-au putut colecta de la începutul anului până în iunie, comparativ cu 7,6 miliarde yuani în perioada similară a anului trecut.

„În următorii 3-4 ani, industriile cu capacitate de producție în exces vor fi principala sursă de pierderi prin credite neperformante. Viteza procesului va de­pinde de determinarea guvernului și de acceptarea unei dureri scurte în schimbul unor câștiguri de durată“, a afirmat Liao Qiang, director la divizia din Beijing a Standard & Poor’s.

Orașe moarte din cauza încetinirii creșterii

Un exemplu de victime ale febrei creditării sunt blocurile de locuințe părăsite și jefuite din orașul Nantong, care cândva au găzduit 38.000 de angajați ai companiei China Rongsheng Heavy Industries Group Holdings. Locuințele au fost abandonate după ce constructorul de vapoare aflat în pragul falimentului și-a redus cu 80% numărul angajaților în ultimii doi ani. Multe din afacerile care au hrănit viața orașului

s-au închis. Economia Chinei va crește, probabil, cu 7,6% anul acesta, cel mai slab ritm de după 1999.

Calitatea creditului a început să se deterioreze spre sfârșitul anului 2011 în condițiile în care debitorii s-au îndatorat și mai mult pentru a-și putea onora plățile în contextul încetinirii economiei și al veni­turilor mai mici. Obligațiile de plată prin dobândă către creditori au urcat de la 7% din PIB-ul Chinei în 2008 la 12,5% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2017 aceste datorii ar putea ajunge la 22%, în cele din urmă „copleșindu-i pe debitori“, potrivit agenției de rating Fitch. Între timp, creditul va urca la 250% din PIB, nivel aproape dublu comparativ cu 2008.

China s-ar putea confrunta din cauza defaulturilor cu pierderi din credite de până la 3.000 de miliarde de dolari, mai mari decât în orice alte crize ale creditului.

Anul Calului: piețele chineze ar putea galopa spre creșteri istorice

După regulile zodiacului chinezesc, 2014 va fi „Anul calului” și potrivit firmei de cercetare Jefferies va fi anul în care China, a doua economie ca mărime a lumii, ajunge la potențial maxim, scrie CNBC. Analiștii firmei cred că noile reforme anunțate în luna aceasta după a treia reuniune plenară a Partidului Comunist din China vor întări încrederea în capacitatea guvernului de a reforma economia alimentând astfel creșterea explozivă a acțiunilor de pe bursele chineze. „O călătorie de 1.000 de mile începe cu primul pas. Cu calea spre prosperitate deschisă, China va galopa în forță într-o cursă ascendentă istorică”, se arată într-o analiză a analiștilor. După reuniunea plenară, Partidul Comunist a prezentat un plan de reformă cu 60 de puncte care include relaxarea politicii unui singur copil de familie, schimbări în sistemul de protecție socială, mai multe drepturi pentru fermieri, extinderea reformei financiare și pași către deschiderea spre capital privat a companiilor de stat.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru