Desantul investițiilor chineze: România va deveni săptămâna viitoare o nouă bază de lansare în campania investițională a Chinei în Europa de Est. Când vor contraataca și statele din regiune?

China, statul cu cele mai mari rezerve valutare din lume, își va trimite săptămâna viitoare pre­mierul la București, la Su­mmitul de Cooperare China - Europa Centrală și de Est, pentru a ghida strategia comercială chineză într-o regiune în căutare de investitori fără pretenții, dar cu dare de mână. Celelalte două summituri de la Budapesta și Varșovia arată că relațiile Chinei cu Europa Centrală și de Est tind să devină preponderent unidirecționale, respectiv banii Beijingului și ai oamenilor de afaceri chinezi investiți într-o regiune care ar trebui să devină o bază de lansare către Occident. Desantul chinez va prinde contur la București.

România este interesată de banii chi­nezilor mai ales pentru sectorul energetic, pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și pentru construirea hidro­centralei Tarnița-Lăpuștești. Bucureștiul va găzdui pe 26 noiembrie a treia ediție a Summitului de Cooperare China – Europa Centrală și de Est, ocazie cu care se vor desfășura și lucrările Forumului Eco­­nomic al Oamenilor de Afaceri din China și din Europa Centrală și de Est, la care vor par-ticipa premierul Chinei Li Keqiang, premierul Victor Ponta și alți lideri politici din regiune și din China, oameni de afaceri, reprezentanți ai sectorului bancar și ai asociațiilor și organizațiilor patronale din in­fra­structura de transport, energie, agri­cultură, turism și IT. Statele reprezentate vor fi China, România, Bulgaria, Polonia, Un­garia, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croația, Bosnia și Herțe­go­vina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania și Macedonia. Deși reuniunea are ca temă „coope­rarea“, în discursul ținut cu ocazia primei ediții a summitului din 2011, de la Buda­pesta, pe atunci premierul chinez Wen Jiabao a recunoscut că Beijingul privește regiunea ca pe o poartă utilă de intrare în economiile bogate din Europa de Vest. El a punctat că prin parteneriate, companiile chineze pot „reduce semnificativ costul afacerilor și se pot integra în sistemul industrial al Uniunii Europene“, potrivit Xinhua News Agency.

Cu acea ocazie, Wen și premierul ungar Viktor Orban au semnat 12 acorduri despre care guvernul ungar susține că vor crea mii de locuri de muncă în Ungaria. Acordurile, în valoare de 3,6 miliarde de dolari, includ planuri pentru investiții comune într-o fabrică de panouri solare în Ungaria, o fabrică de acid citric, dezvoltarea transpor­tului aerian, feroviar și fluvial și planuri de a transforma învechitul aeroport Szombathely într-o bază majoră de transport. De asemenea, constructorul chinez de echi­pament telecom Huawei și-a anunțat planuri de a-și extinde centrul de distribuție din Ungaria, majorându-și personalul și exporturile. Totodată, premierul Wen Jiabao a promis că țara sa va cumpăra obli­gațiuni maghiare, fără a preciza însă va­loarea acestora. Vestea a întărit forintul cu 0,3%, scrie eurodialogue.org.

Beijingul alocă miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor chineze cu afaceri în Europa de Est

Cu ocazia summitului de anul trecut din Varșovia, China a înființat Secretariatul Cooperării Chinei cu Europa Centrală și de Est, instituție cu rolul de a implementa deciziile luate la summit. Tot la Varșovia, premierul Wen Jiabao a anunțat crearea unei linii de credit de 10 miliarde de dolari prin care sunt sprijinite investițiile chineze în infrastructura, tehnologiile noi și energia regenerabilă din regiune.

Obiectivul Chinei este de a ajunge până în 2015 la un volum al comerțului cu Europa Centrală de 100 miliarde de dolari, o țintă surprinzătoare pentru o țară privită în urmă cu doar zece ani cu suspiciune de fostele țări comuniste din Europa, remarcă revista germană Der Spiegel.

„China beneficiază enorm, din punct de vedere economic, din astfel de afaceri deoarece vrea să se îndepărteze în cele din urmă de producție low-cost, iar aceasta este o modalitate de a-și întări prezența pe piețele europene“, a explicat Jonas Parello-Plesner, analist la Consiliul European pentru Relații Externe.

Linia de credit este doar unul dintre efectele summitului de la Varșovia. Curând după vizita premierului chinez, vicepremierul Li Kequiang a călătorit în regiune anunțând o serie de acorduri, printre care o linie de credit de un miliarde de dolari pentru Ungaria destinată construirii, de către companii chineze, a unei linii feroviare către aeroportul Budapestei. De asemenea, transportatorul maritim chinez Cosco a anunțat că ia în considerare investirea a un miliard de dolari pentru dezvoltarea portului Rijeka, din Croația.

Automobile în Bulgaria, energie în România și utilaje de construcții în Polonia: Europa de Est devine o vastă bază chineză de producție

În următorii cinci ani, China intenționează să stabilească zone economice și tehnologice în fiecare stat din Europa Centrală și de Est și să-și întărească puterea financiară în regiune prin deschiderea de subsidiare ale băncilor chineze, a reieșit din discuțiile de la Summitul de Cooperare China – Europa Centrală și de Est de anul trecut de la Varșovia.

Atingerea obiectivului este facilitată de faptul că marii producători chinezi sunt deja prezenți în regiune. La începutul anului trecut  constructorul auto Great Wall Motors a lansat producția la noua sa uzină din orașul bulgar Bahovitsa. Acesta este primul proiect auto al Chinei în UE. Compania intenționează să folosească Bulgaria ca pe o bază pentru vânzarea mașinilor în Europa de Est și mai departe în statele occidentale. Tot în acea perioadă Financial Times a anunțat că producătorul chinez de utilaje de construcții LiuGong Machinery a cumpărat concurentul polonez Huta Stola Wola pentru 100 milioane de dolari.

„Până acum, principalul câmp de luptă a fost Europa de Est, deși o cotă solidă din piața din Vest este ținta noastră supremă”, a afirmat președintele LiuGong Polonia.

După preluare, Liugong și-a stabilit în Polonia sediul central pentru Europa, o bază de producție și un centru de cercetare și dezvoltare, folosind tehnologie poloneză.

Tot în Bulgaria, la sfârșitul anului trecut constructorul chinez de vehicule electrice BYD a intrat într-un parteneriat cu o companie locală pentru construcția unei fabrici de mașini electrice și autobuze, potrivit China Daily. Fabrica urmează să producă între 40 și 60 de autobuze pe lună. BYD se așteaptă ca tot în Bulgaria să producă întreaga gamă de baterii și leduri.

În România, companiile chineze sunt interesate în special de sectorul energetic, de hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, un proiect de 1,2 miliarde de euro, de construcția reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, proiect de 5,4 miliarde de euro, și de un grup nou de producție la termocentrala Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, proiect de un miliard de euro.

La proiecte de infrastructură, companiile chineze nu au o reputație bună

În sectorul de infrastructură, o companie chineză a fost interesată să participe la construcția tronsonului Comarnic -Brașov din autostrada București - Brașov, dar s-a retras.

De altfel, la capitolul infrastructură companiile chineze nu au o reputație bună în regiune. Cel mai important proiect chinez, autostrada 2 dintre orașele poloneze Varșovia și Lodz s-a remarcat printr-un eșec răsunător. Compania chineză răspunzătoare de proiect Covec a încercat să aducă muncitori din China pentru construcția drumului în loc să angajeze personal local.

Eforturile au avut ca rezultat încălcarea legislației poloneze privind imigrarea, litigii legale și critici din partea populației. Guvernul polonez i-a cerut companiei să finalizeze proiectul la timp pentru Campionatul European de Fotbal, pe care Polonia îl organiza și care ar fi urmat peste doar o lună. În schimb, compania chineză care a câștigat licitația pentru construcția autostrăzii s-a retras la doar doi ani de la primirea contractului, motivând decizia prin costurile neașteptat de mari și lăsând proiectul neterminat.

Potrivit datelor ministerului chinez al comerțului, investițiile țării în pricipalele zece țări din Europa Centrală și de Est au atins 830 de milioane de dolari la sfârșitul anului 2010, ceea ce reprezintă doar 6,6% din totalul investițiilor făcute în statele UE. Polonia, Ungaria și România sunt principalele destinații, primind aproape 90% din investițiile chineze din regiune.

Guvernul polonez a lansat anul trecut programul „Go China” în încercarea de a atrage mai multe investiții chineze și pentru a promova exporturile către China.

Între timp, Ungaria analizează ideea de a introduce noi reguli privind imigranții care le-ar permite străinilor să primească cetățenie ungară dacă achiziționează obligațiuni guvernamentale de 250.000 de euro. Mulți analiști cred că măsura are ca scop atragerea de investitori chinezi.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru