Sacrificiile cerute de criză statelor sub programe de bailout: un sfert din economia Greciei s-a evaporat, șomajul s-a triplat în Spania, iar în Irlanda datoria a crescut de cinci ori

Irlanda este primul stat din zona euro care va ieși din programul de bailout și va fi urmat de anul viitor de Spania. De cealaltă parte, Grecia așteaptă un nou plan de salvare, dar spre deosebire de celelalte două bailouturi Atena promite acum că nu va accepta noi măsuri de austeritate deoarece sunt pericu­loase. Toate aceste state lasă în urmă sacri­ficii nemaiîntâlnite în istoria zonei euro: rece­siunea adâncă a șters un sfert din economia Greciei, salvarea sistemului bancar a înmulțit de cinci ori datoriile Irlandei, iar prăbușirea sectorului imobiliar a triplat șomajul în Spania.

„Grecia a progresat enorm până acum, oamenii au făcut sacrificii uriașe, așa că trebuie să fim foarte atenți la ce fel de măsuri vom implementa pentru a închide deficitul bugetar, dacă mai există așa ceva. Dar nu va mai fi nevoie de austeritate. Aceste măsuri sunt periculoase. Putem aplica măsuri structurale cu impact fiscal, dar nu vor fi măsuri de austeritate“, a declarat ministrul grec de finanțe Yannis Stournaras. Acesta este răspunsul pe care el l-a dat miniștrilor de finanțe din zona euro, Eurogroup, care i-au cerut Greciei să grăbescă eforturile de reformă pentru a primi următoarea tranșă din pachetul de bailout, scrie agenția Thom­son Reuters. De această tranșă, de un mili­ard de euro, Grecia are nevoie pentru a-și acoperi nevoia de finanțare de anul viitor. Creditorii interna­țio­nali ai Greciei estimează că Atena are nevoie de 2 mld. euro pentru a ajunge în 2014 la surplusul bugetar primar de 1,5% din PIB stabilit în programul de bailout. Cu toate acestea, guvernul elen cre­de că va avea nevoie de „doar“ 500 mil. euro. „Acum pot spune că am eliminat cauzele crizei. Recesiunea este mult mai domoală decât am crezut. Pentru prima dată în mulți ani vom avea un surplus primar. Nimeni nu se aștepta la asta anul trecut, nici măcar eu“, a mai spus Stournaras.

Irlanda și Spania stau singure pe propriile picioare

Spre deosebire de Grecia, Irlanda și Spania vor putea sta pe propriile picioare după terminarea programelor de bailout, sau cel puțin așa susțin autoritățile, ceea ce marchează o victorie semnificativă în războiul zonei euro cu criza care ține deja de patru ani, scrie The Wall Street Journal.

Irlanda a devenit prima țară cu pro­bleme care renunță la asistența financiară după ce a decis că nu va cere o linie de credit temporară când programul de ajutor de 85 mld. euro va ajunge la termen, pe 15 decembrie.

Pasul va pune capăt unei perioade de trei ani în care Dublinul a implementat peste 250 de măsuri separate de austeritate.

Cu randamentele obligațiunilor guver­namentale irlandeze la 3,5%, față de 15% în 2010, guvernul lui Enda Kenny este convins că se va putea finanța fără probleme de pe piețele financiare. „Părăsirea programului ar reclădi libertatea economică și financiară a Irlandei“, a afirmat ministrul irlandez de finanțe Michael Noonan. Irlanda a ajuns în pragul falimentului în 2010 după ce prăbușirea băncilor Anglo-Irish Bank și Bank of Ireland a provocat creșterea defi­citului bugetar în acel an la 35% din PIB, de peste zece ori mai mare decât limita tolerată de UE, de 3% din PIB. După o recesiune adâncă în 2010, economia irlan­deză este unul dintre cei mai buni per­formeri din zona euro, potrivit EUobserver.

Spania a decis să iasă în ianuarie din programul de bailout pentru sistemul bancar fără să ceară noi fonduri de la partenerii europeni. Spania a tras anul trecut 41 mld. euro din pachetul de 100 mld. euro primit de la zona euro pentru a salva mai multe bănci paralizate de prăbușirea pie­ței imobiliare și a sectorului de cons­truc­ții și pentru formarea unei așa-numite „bad bank“ care să curețe băncile de activele toxice.

Spania mai are de curățat la băncile naționalizate

Salvarea a venit în condițiile în care costurile de împrumut ale Spaniei au crescut la cote atât de mari încât riscau să trimită țara pe calea luată de Grecia, Irlanda și Portu­galia, să ceară un bailout total. „Situația generală din sectorul bancar spaniol s-a îmbunătățit semnificativ, inclusiv accesul la finanțare al băncilor spaniole“, spune Eurogroup. Însă Spania are de vândut trei bănci naționalizate, pe care probabil va trebui să le consolideze cu fonduri de la buget pen­tru a le face mai atractive pentru investitori. Bruxel­lesul va continua să monitorizeze sistemul bancar spaniol și bugetul țării până când Spania rambursează 75% din ajutorul primit.

Cât privește Portugalia, un alt stat salvat de la faliment, spre deosebire de Spania și Irlanda costurile de finanțare sunt încă mari. Analiștii se așteaptă ca exitul din programul de asistență financiară, de 78 mld. euro, să fie mai dificil decât în cazul Irlandei și Spaniei. Programul expiră în iunie anul viitor.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru