Numărul mai mic de companii dispuse să finanțeze programele de MBA și intrarea pe piață a tot mai multor programe de educație pentru manageri au determinat unele dintre școlile de afaceri de pe plan local să ofere în perioada de criză prețuri promoționale, discounturi la taxele de înscriere. Însă acest lucru nu le-a făcut să își reconsidere și cerințele de admitere la program, astfel că managerii sau antreprenorii care vor să facă un MBA sau un Executive MBA încă trebuie să facă dovada absolvirii unor cursuri de limbi străine (Cambridge, TEOFL, IELTS sau TFI), să aibă o experiență în management de minimum trei sau cinci ani sau să fi absolvit examene precum Accuplacer și GMAT (Graduate Management Admission Test).„Cred că un examen cum este GMAT este într-adevăr relevant pentru admiterea la un program de MBA pentru că, în primul rând, școala se asigură că toți cei care intră în program au cam același nivel. Apoi, cred că indică și cât de bine pot face față aceștia nivelului de predare, le testează inteligența, logica. Pentru mine nu a reprezentat o piedică, nu cred că este o limitare pentru cei care vor să facă un MBA, ci doar o etapă, un mic test”, este de părere Luminița Furtună, portfolio performance manager în cadrul Bancpost și absolventă a programului de MBA Româno-Canadian, oferit pe plan local prin intermediul Facultății de administrare a afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul ASE, în parteneriat cu Telfer School of Management din Canada.
Procesul de admitere, similar cu cel de obținere a unui job
Pentru a fi admisă la MBA, ea spune că a avut nevoie de absolvirea unui examen de tip GMAT, două recomandări, o scrisoare de intenție, CV și de „bifarea” unui interviu.
Practic, procesul de înscriere și de admitere s-a asemănat cu unul de obținere a unui job. Examenul de tip GMAT a fost organizat chiar de școala de afaceri și, spre deosebire de „clasicul” GMAT, candidații au primit întrebările tipărite și nu pe calculator.
Totuși, problemele pe care aceștia au fost nevoiți să le rezolve au fost similare, astfel că cei care au încercat să obțină un loc în cadrul programului au fost nevoiți să rezolve probleme atât la matematică, dar și de semantică și de analiză pe text.
„Unele întrebări sunt foarte dificile pentru că nu sunt grile standard și dacă nu știi dinainte cam care ar trebui să fie modelul de răspuns pe care se așteaptă să îl dai, este destul de greu să îl treci”, explică Luminița Furtună.
În afară de MBA-ul Româno-Canadian, doar pentru admiterea la programul de Executive MBA oferit de MSM Rațiu România (școală creată anul trecut prin fuziunea Pilkington-Rațiu Business School și Maastricht School of Management România) se mai cere la admitere diploma GMAT (însă doar ca o opțiune pentru cei care vor să își crească șansele de reușită).
Firma Globaltraining România însă, care oferă pe piața locală un program de MBA în parteneriat cu City University of Seattle din SUA, evaluează candidaturile primite la înscrierea în program pe baza rezultatelor de la testul Accuplacer (similar GMAT, dar care testează nivelul de cunoștințe în limba engleză la scris și citit, la matematică, dar și competențele de operare a unui calculator). Accuplacer poate fi înlocuit de un certificat TEOFL (cu un scor de minimum 567 de puncte din 700) sau IELTS (cu minim nota 7), nu mai vechi de doi ani.
Deși fiecare școală încearcă să își diversifice pe cât posibil cerințele de admitere la programele de educație pentru manageri sau antreprenori, există un criteriu de admitere pe care orice MBA sau EMBA nu îl trece cu vederea – o certificare sau un test de limbă străină.
Cerințele cu privire la limba străină pe care candidații trebuie să o stăpânească la un nivel înalt diferă de la un program la altul, în funcție de școala-mamă prin intermediul căreia este livrat în România. Spre exemplu, pentru a fi admiși la programul de MBA Româno-German candidații trebuie să cunoască atât limba germană, cât și limba engleză, iar pentru a se înscrie la cel oferit de INDE ei trebuie să știe limba franceză și cea engleză (MBA-ul fiind predat atât în română, cât și în limbile engleză și franceză).
Și experiența profesională contează pentru toate școlile de afaceri care sunt prezente în România. Acestea cer ca aplicanții să fi lucrat minimum doi ani înainte de a decide să se înscrie la un program de educație până la chiar șapte sau opt ani, perioada petrecută la unu sau mai multe joburi fiind un indicator pentru puterea de a face față cursurilor, de a putea contribui la proiectele realizate în echipă și de a le vorbi „pe aceeași limbă” colegilor care dețin de ani buni rolul de manager sau de antreprenor.
Cinci ani într-o funcție de conducere, cerință obligatorie pentru un program de Executive MBA
Pentru programele de Executive MBA însă pretențiile cresc, astfel că pentru a fi eligibili candidații trebuie să aștepte să acumuleze cinci ani de experiență într-o poziție de conducere (fie de gestionare a unei echipe, fie doar a unui proiect de business).
„O experiență într-o poziție de conducere de cinci ani mi se pare că este unul dintre criteriile foarte bune impuse pentru că vorbim până la urmă de un Executive MBA, deci un program care se adresează managerilor care vor să avanseze în aceeași zonă. La un program normal de MBA se poate înscrie aproape oricine imediat după terminarea facultății. La un Executive MBA vorbim despre studenți care au, în medie, peste 35 de ani, care chiar au experiență notabilă ca manageri și școala trebuie să se asigure că poți face față la acest nivel”, susține Ionuț Gaotă, un manager care lucrează de aproximativ șase ani în cadrul Microsoft România și care a câștigat în 2011 bursa acordată de ZF în valoare de 35.000 de euro pentru a urma cursurile programului de Executive MBA al WU Executive Academy din cadrul Universității de Științe Economice și Administrative din Viena.
El mai precizează că procesul de înscriere în sine poate fi un element care să facă diferența între două sau mai multe programe de educație privată pentru manageri sau antreprenori pentru că aceștia trebuie să fie siguri că au ales cursurile care li se potrivesc cel mai bine.
Prin urmare, Ionuț Gaotă este de părere că procesul de înscriere trebuie să fie foarte transparent și organizarea unor sesiuni de informare, a unor întâlniri la care viitorii candidați pot sta de vorbă cu decanul programului și cu foștii absolvenți sau oferirea accesului gratuit la un curs înainte ca aceștia să ia o decizie pot înclina semnificativ balanța.
„Sigur, cerințele de înscriere ar fi putut fi chiar puțin mai drastice, în sensul că școala ar putea obliga candidații să aibă și o certificare de limbă străină pentru că întreg programul este un mix între studenți români și expați veniți în România. Ar fi o asigurare în plus că aceștia vor face față cursurilor și studiilor de caz, suporturilor de curs, care sunt în limba engleză. Dar, până la urmă, rămâne la alegerea cursanților să fie suficient de bine pregătiți”, explică managerul.
Diferențe notabile între condițiile pe care candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi admiși la un program de MBA sau EMBA în România și cerințele impuse la unele dintre cele mai bune școli de afaceri din lume nu există. Spre exemplu, și la Harvard Business School (lider în topul programelor de MBA realizat în 2014 de publicația de business Financial Times) sau INSEAD (locul cinci anul acesta în același top), directorii de programe le cer candidaților să aibă o experiență de minimum trei ani pe o poziție de management și de zece sau de 12 ani pe piața muncii, să fi absolvit examenul GMAT sau să aibă certificări de limbă străină.
Ce criterii generale trebuie să îndeplinească cei care vor să se înscrie la un MBA sau EMBA?
Să aibă o experiență pe piața muncii de minimum doi ani până la șapte sau opt ani; unele programe cer experiență relevantă pe poziții de management.
Să aibă cunoștințe foarte bune de limbă străină, dovedite cu ajutorul certificărilor de tip Cambridge, IELTS, TEOFL etc.
Să știe cel puțin să vorbească în mod fluent limba engleză.
Să fie absolvenți de studii superioare.
Să depună în dosarul de înscriere cel puțin o scrisoare de recomandare.
Ce criterii suplimentare impun unele școli care oferă programe de MBA sau EMBA pe plan local?
Să fi absolvit examenul GMAT (MBA Româno-Canadian și opțional în cadrul MBA MSM Rațiu România).
Să aibă o experiență pe poziții de conducere de minimum cinci ani (WU Executive Academy).
Să fi avut în cariera profesională și experiență internațională (ExMP din cadrul ESCP Europe).
Să cunoască la nivel avansat două limbi străine, respectiv engleză și franceză sau engleză și germană (MBA INDE și MBA Româno-German).
0 comments :
Trimiteți un comentariu