Dăm tot mai mulți bani pe alimente: Românii au cheltuit pe mâncare și băuturi non-alcoolice peste 60 de miliarde de lei

Românii au cheltuit în 2013 peste 60 de miliarde de lei pe alimente - mâncare și băuturi non-alcoolice -, valoare în creștere cu 3,9% față de anul anteriorși cu aproape 5% peste nivelul din 2008, ultimul an de boom economic. Potrivit datelor INS prețul alimentelor a scăzut în primele 11 luni ale anului 2013 cu 2,42%, astfel că avansul pieței poate fi pus pe seama unui apetit crescut de cumpărare.

De altfel, cea mai mare parte a bugetului unei gospodării din România - peste 40% - merge către alimente. Aceasta este o caracteristică a piețelor în curs de dezvoltare, unde salariile sunt mici în timp ce prețurile sunt aliniate la standardele europene. Alexandru Vlad, unul dintre cei mai puternici executivi români, care are pe mână afacerea Selgros Cash&Carry; cu vânzări de circa 770 mil. euro și peste 4.000 de angajați, spunea în urmă cu câteva luni că în România mâncarea ajunge să fie în unele cazuri mai scumpă decât în Germania, cea mai dezvoltată economie europeană, unde salariul mediu este de cinci-șase ori mai mare decât pe piața locală. El invoca două motive: TVA-ul prea mare la alimente (24% cu excepția produselor de panificație unde TVA-ul s-a redus în toamnă la 9%) și faptul că lanțul alimentar nu începe în România, multe din materiile prime și din produsele de pe rafturi fiind importate.

În general, consumatorii din țările în curs de dezvoltare tind să cheltuie mai puțin pe produse alimentare odată ce standardul de viață se îmbunătățește. În criză însă acest lucru nu s-a întâmplat în România, deoarece consumatorii au amânat achizițiile de produse care nu sunt de strictă necesitate. Cele mai afectate piețe au fost cele de produse non-alimentare.

Începând cu 2009, consumul a început să scadă, românii au devenit tot mai cumpătați, iar achizițiile de produsele electrocasnice, haine, cosmetice, mobilă sau bricolaj au intrat pe un trend puternic des­cendent. Chiar și vân­zările de alimente au scăzut, deși această piață a fost mai puțin afectată, românii orien­tându-și banii în special către pro­dusele de strictă necesitate.

Astfel, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piață PMR vânzările de alimente au scăzut cu 3,6% în 2009 și cu 1,1% în 2010 pentru ca apoi să revină pe un trend ascendent.

Ratele de creștere sunt în continuare mai mici decât în aniii de boom când depășeau chiar și 10%, însă pentru anii următori analiștii PMR se așteaptă la o accelerare a creșterii. Banii pe care românii în cheltuie pe alimente merg fie către lanțurile internaționale, fie către micii comercianți. Cei mai mulți jucători, fie ei locali sau internaționali, vând pe lângă alimente și produse de îngrijire personală, de îngrijire a locuinței și chiar bunuri de folosință îndelungată. Alimentele sunt cele care contribuie însă cu 70% sau chiar mai mult la cifra de afaceri a acestor jucători.

Peste 60 mld. lei

Cât cheltuie românii anual pe mâncare și băuturi non-alcoolice

An

Valoarea pieței (mld. lei)

Evoluție (%)

2009

56,7

-3,6

2010

56,1

-1,1

2011

57,9

3,2

2012*

59,3

2,5

2013**

61,6

3,9

* estimare;

** forecast;

Sursă: PMR

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Rosca