Guvernul a scos autostrada Sibiu-Pitești de pe harta investițiilor în infrastructură pe următorii cinci ani

Guvernul și-a planificat să finalizeze până în 2018 o autostradă care să traverseze de la vest la est România, între Nă­dlac și Constanța, dar care nu va ajunge și pe ruta Sibiu-Pitești, așa cum era stabilit inițial, ci pe ruta Sibiu-Brașov-Ploiești, potrivit unui document publicat de guvern, intitulat „România 100“, cu trimitere la faptul că în 2018 se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire.

În schimb, guvernul vorbește acum despre o autostradă Pitești-Râmnicu Vâlcea, ce ar urma să fie gata până în 2018, fiind finanțată din fonduri de coeziune și din instrumentul Connecting Europe Facility, puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Porțiunea Sibiu-Râmnicu Vâlcea este pusă de guvern la capitolul „prio­rități până în 2022“, ceea ce înseamnă că autostrada peste munți care ar trebui să ofere o alternativă pentru Valea Oltului, considerată una dintre cele mai aglomerate și peri­cu­loase din țară, va fi gata peste aproape un deceniu.

„Planul (guvernului privind autostrăzile – n.red.) este o lume de basm. Autostrada Sibiu-Pitești este o șosea de maximă importanță, orice guvern și ministru responsabili cu infrastructura trebuie să-și propună o astfel de autostradă peste munți. Dacă avem bani europeni pentru Sibiu-Pitești, de ce trebuie să facem experimente? Cu Sibiu-Pitești am avea un coridor de autostradă închis de la vest la estul țării“, spune Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor.

De altfel, potrivit noii politici privind infrastructura de transport în Uni­unea Europeană, principalul cori­dor de transport rutier din România este Nădlac-Sibiu-Pitești-București-Cons­tanța, denumit coridorul 7 (ce se suprapune fostului coridor 4), în timp ce varianta Sibiu-Brașov-Ploiești-Bucu­rești este o extensie a coridorului 7.  Tot până în 2018 guvernul promite că va finaliza mai multe alte autostrăzi, printre care Calafat-Craiova-Pitești, Pitești-Râmnicu Vâlcea, Alexandria-București, Ploiești-Galați, Brașov-Iași-Ungheni, Piatra-Neamț-Roman, Borș-Oradea-Cluj-Napoca-Sebeș, Turda-Târgu-Mureș.

Statul ar urma să construiască în concesiune tronsoanele Suplacu de Barcău-Gilău, Comarnic-Brașov, Co­mar­nic-Ploiești, respectiv Pitești-Crai­o­va. Deși a demarat procedurile de concesiune anul acesta și pentru inelul de centură sud al Capitalei la standard de autostradă, guvernul nu pomenește nimic despre acest tronson în docu­mentul „România 100“.

Banii din acciza pe combustibil merg la autostrăzi

Guvernul și-a asumat să folosească în perioada 2014-2020 trei miliarde de euro din fonduri europene de coeziune și alte 1,8 mld. euro din fonduri euro­pene de dezvoltare regională. De ase­menea, guvernul promite circa 750 de mi­lioane de euro anual de la bugetul de stat, din fondul ce ar urma să fie creat din indexarea accizei pe combustibil. Președintele Traian Băsescu a anunțat însă că nu va aproba memorandumul încheiat cu FMI, din cauza faptului că în acesta este menționată majorarea acci­zei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.

O altă modalitate de finanțare a autostrăzilor vor fi concesiunile și parteneriatele public-private, în cadrul cărora fondurile de la bugetul de stat nu pot depăși 49% din valoarea de construcție.

Documentul transmis de guvern menționează că România are în prezent 530 de kilometri, însă în realitate există 548 de kilometri. Alți aproape 100 de kilometri de autostrăzi ar urma să fie deschiși circulației până la finalul acestui an, potrivit celor mai recente promisiuni ale CNADNR și ale ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Șova.

4,8 mld. euro de la UE în 2014-2020 pentru autostrăzi

Din cele 3 miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin fonduri de coeziune și instrumentul Connecting Europe Facility în perioada 2014-2020 vor fi finanțate autostrăzile Craiova-Calafat, București-Alexandria, Pitești-Râmnicu Vâlcea, Ungheni-Iași-Târgu Neamț și Roman-Bacău, în timp ce cele 1,8 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regională vor fi folosite pentru construcția autostrăzilor Sibiu-Brașov, respectiv Brașov-Bacău. De la bugetul de stat vor primi bani autostrăzile Buzău-Brăila-Galați, res­pectiv Borș-Suplacu de Barcău. Aceasta din urmă este deja pe jumătate construită în urma contractului cu ame­ricanii de la Bechtel, care a fost însă reziliat în luna mai a acestui an.

În documentul „România 100“ guvernul precizează că București și Brașov vor deveni cele două noduri centrale ale rețelei locale de autostrăzi, dar și că decizia privind noi tronsoane de autostrăzi va fi luată prin consultare publică.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.12.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu