Aproape 1.200 de români lucrau la începutul acestui an pentru instituțiile europene, plasând România pe locul opt în topul țărilor cu cei mai mulți angajați sau agenți contractuali ai UE, stabiliți preponderent la Bruxelles, potrivit unui raport realizat la începutul acestui an de Comisia Europeană.Românii care lucrează pentru instituțiile europene reprezintă numai 3,6% din numărul total de aproape 33.000 de funcționari europeni, dar salariile de bază pe care aceștia le câștigă sunt similare, în cazul debutanților, sau chiar de șapte ori mai mari decât veniturile medii ale belgienilor, care ajung la 2.500 de euro net pe lună. Astfel, salariile funcționarilor europeni debutanți pornesc de la circa 2.650 de euro net pe lună și pot ajunge până la aproape 18.500 de euro, în funcție de categoria de angajați din care fac parte și de diferitele niveluri de ierarhizare ale acesteia.
Cele mai mari salarii le obțin angajații cu statut de oficiali care, în cazul României, reuneau, la începutul lunii octombrie a acestui an, 624 de persoane.
Cele mai căutate joburi pentru care românii vor să se angajeze în instituțiile europene fac parte din departamentele care au nevoie de oameni specializați în administrație publică europeană, științe juridice, de traducători, interpreți, lingviști, în domeniul economic financiar, audit sau cele care au nevoie de arhivari și documentariști. De altfel, potrivit unor informații ale ZF, cei mai mulți români care lucrează pentru Uniunea Europeană îndeplinesc sarcini preponderent birocratice derulate de instituțiile europene.
Categoriile de angajați care lucrează în cadrul instituțiilor europene sunt divizate în manageri, oficiali și agenți temporari cu statut de administratori (AD), oficiali și agenți temporari cu statut de asistenți (AST), agenți contractuali, consultanți speciali, agenți locali și agenți care se află sub jurisdicția țării din care provin. Categoriile AD și AST au fiecare câte 12, respectiv 11 grupe de ierarhizare a funcționarilor. Angajații din categoria AD au responsabilități administrative, de consultanță, lingvistice și se ocupă de partea de cercetare a proceselor din cadrul instituțiilor europene, pe când cei care fac parte din categoria AST dețin funcțiile executive, tehnice și de comunicare.
În prezent, Niculae Idu, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la București, precizează că România a ajuns să depășească cota de reprezentare din perspectiva numărului de români angajați în instituțiile europene și că impactul cel mai mare pe care aceștia îl au în sistemul european se simte la nivelul comisarului și al membrilor parlamentului.
România are 33 de europarlamentari care, la rândul lor, au câte unul sau doi asistenți români acreditați în staff-ul de la Bruxelles, plus alți câțiva oameni în subordine care ocupă poziții de agenți locali.
„Lupta“ românilor pentru un loc de muncă într-un birou din cadrul instituțiilor europene a devenit din ce în ce mai acerbă în ultimii ani, mai ales pentru cei care lucrau deja în administrația publică locală și care, în 2010, și-au văzut salariile micșorate, sporurile eliminate și unele posturi care se dublaseră puse sub „securea“ restructurărilor. De altfel, concurența pentru un post scos la concurs în cadrul unei instituții europene este de circa 20-30 de persoane, potrivit unor surse din cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București. Aceștia „se bat“ de fapt pentru un loc pe o listă de așteptare (de rezervă) a candidaților care pot să ocupe un loc de muncă rămas vacant sau nou creat. Valabilitatea listelor este de doi ani și aplicanții trebuie să treacă printr-o serie de teste și interviuri pentru a putea fi puși în așteptare. Ei trebuie să folosească serviciul de recrutare EPSO (Oficiul European pentru Selecția de Personal), un site prin care sunt centralizate toate aplicațiile și toate joburile disponibile în instituțiile europene, care are trei cicluri anuale de recrutare, pe domenii. În general, acest proces durează circa un an, iar candidații trebuie să cunoască o limbă a Uniunii Europene la nivel nativ (română sau franceză, spre exemplu pentru cetățenii din România și Franța) și una dintre limbile engleză, franceză sau germană la un nivel care să le permită să redacteze și să poarte o conversație.
„Nu cred că românii sunt dezavantajați în procesul de recrutare de cei de altă naționalitate care termină universități de prestigiu din străinătate. Sunt și români care au absolvit astfel de universități care lucrează în instituții europene, cum sunt și români care au absolvit universități din România. Spre exemplu, eu mă regăsesc în cea de-a doua categorie“, afirmă Niculae Idu.
Pachetul salarial pe care funcționarii europeni îl primesc lunar include salariul de bază, dar și alocații oferite pentru familie, spre exemplu. Mai mult, în cazul în care aceștia sunt trimiși în deplasare în interes de serviciu într-o țară membră UE, instituțiile europene pentru care lucrează trebuie să le asigure o sumă maximă pentru cazare cuprinsă între 100 și 180 de euro (în funcție de destinație) și o diurnă de 52-104 euro pe zi. Iar salariile pot fi majorate în funcție de contextul economic al țării în care domiciliază, în cazul în care costul vieții crește.
În medie, chiria unui apartament cu un dormitor este de circa 750-800 de euro pe lună, potrivit site-urilor de specialitate belgiene, iar un meniu care include trei feluri de mâncare și băutură poate ajunge la un preț de circa 20 de euro.
Cei mai mulți funcționari europeni sunt belgieni (aproape 5.740 de persoane), dintre care peste 4.300 au statut de oficial. Iar majoritatea funcționarilor europeni (circa 21.500 de persoane din cei aproape 33.000 de angajați și agenți contractuali) au domiciliul la Bruxelles.
Din numărul total de oameni care lucrează pentru instituțiile europene circa 1.500 au funcții de management, iar cei mai mulți (peste 21.000) sunt oficiali ai departamentelor administrative (AD) și de asistență (AST).
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.12.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu