În plină furtună valutară, banca centrală a Turciei a majorat agresiv după o ședință de urgență toate dobânzile, pe una dintre acestea chiar dublând-o, în încercarea de a întări moneda națională, de a diminua inflația și de a reclădi încrederea. Creșterea drastică a costurilor de împrumut este văzută de unii analiști ca o sfidare la adresa premierului Recep Tayyip Erdogan, un opozant ferm al dobânzilor mari, și un act disperat după ce săptămâna trecută banca a încercat fără succes să stopeze prăbușirea monedei prin vânzări de valută.La doar câteva minute după anunțul făcut de banca centrală, lira turcească s-a apreciat cu 3% în raport cu dolarul, evoluție semnificativă pentru piața valutară și care a mărit distanța lirei la aproape 10% față la nivelul minim record atins luni, scrie The Wall Street Journal.
Banca centrală a majorat dobânda la facilitățile de credit cu termen pe o zi de la 7,75% la 12% și aproape a dublat dobânda pentru împrumuturile acordate băncilor pe termen de o săptămână prin licitații repo de la 4,5% la 10%, peste așteptările economiștilor. De asemenea, banca a ridicat dobânda la facilitățile de depozit pe termen de o zi de la 3,5% la 8%.
„Bineînțeles sunt împotriva creșterii dobânzilor“, a spus Erdogan înaintea anunțului făcut de banca centrală, potrivit Financial Times. „Ei vor fi responsabili pentru ce se va întâmpla în viitor“, a avertizat acesta, adăugând însă că speră că măsurile luate de bancă „vor avea un efect pozitiv“ și că lira va păși într-o „nouă eră“ după deprecierea din ultima săptămână.
Erdogan s-a opus cu vehemență creșterii costurilor de împrumut argumentând că astfel va fi pusă în pericol creșterea economică și a atacat adesea ceea ce el numește un grup de speculanți controlați din străinătate care fac „lobby pentru dobânzi“ pentru a submina economia. Mularea politicii monetare pe ideile lui Erdogan a trezit suspiciuni că banca centrală este controlată de guvern.
„Motivul pentru care lira s-a depreciat a fost lipsa totală a încrederii că banca centrală va lua măsurile necesare“, a spus Ed Ponsi, analist la Barchetta Capital Management, citat de CNBC.
De ce este importat cum reacționează Turcia la criză
Turcia nu este singura piață emergentă care a suferit în ultimele săptămâni. Argentina și Ucraina au fost și ele pedepsite pentru instabilitatea politică și deficitele de cont curent mari.
Totuși, economia Turciei este substanțial mai mare decât a Ucrainei și a Argentinei, iar de stabilitatea ei politică și economică depind și alte piețe.
Dacă volatilitatea crește, cea mai expusă va fi zona euro, apoi Japonia și Statele Unite, ale căror exporturi se vor diminua, potrivit analiștilor băncii de investiții Barclays.
Benoit Anne, analist al Societe Generale, consideră că decizia băncii centrale de a majora ratele dobânzilor va întări încrederea și în celelalte piețe emergente. „Dacă Turcia poate să-și țină în frâu problemele financiare, și celelalte piețe vor putea, ținând cont că Turcia este reprezentativă în ceea ce privește vulnerabilitatea pe piețele emergente“, a explicat Benoit Anne, citat de potrivit Financial Times. Decizia a înlăturat efectul de domino asupra piețelor emergente, a asigurat el.
Cu toate că străinii sunt blamați de Erdogan, Turcia are nevoie de încrederea investitori ca de aer
Niciuna dintre celelalte țări din grupul celor „cinci economii fragile“, Africa de Sud, Brazilia, India și Indonezia, nu sunt atât de dependente precum este Turcia de împrumuturi în dolari pe termen scurt, care spre deosebire de împrumuturile pe termen lung, pot fi rapid retrase de creditori, atrage atenția The New York Times. Turcia trebuie să se împrumute cu peste 200 mld. dolari anul acesta de pe piețele externe, echivalentul a aproape 25% din PIB-ul țării, o mare parte din bani urmând să vină de la companii și bănci. Dacă aceste linii de credit dispar, Turcia va rămâne fără bani și cel mai probabil va fi nevoită să ceară ajutor financiar de la Fondul Monetar Internațional, cred analiștii de la Barclays.
Deși investitorii străini vor randamente ridicate pentru banii plasați în economii fragile precum cea a Turciei, banca centrală a Turciei a fost presată să nu majoreze dobânzile pentru a ajuta economia să crească, în contextul în care țara va organiza anul acesta alegeri prezidențiale.
Cu toate dificultățile politice, economice și sociale, economia Turciei a avansat cu 4,3% anul trecut, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, comparativ cu 2,2% în 2012. O problemă majoră în Turcia este inflația, pe care FMI o estimează la 8% în 2013.
În aceste momente, investitorii sunt nesiguri. Potrivit datelor Institutului de Finanțe Internaționale, cel mai puternic grup de lobby pentru bănci, vânzările de obligațiuni denominate în lire efectuate după luna mai sunt cu aproape patru miliarde de dolari mai mari decât achizițiile, ceea ce reprezintă o ieșire semnificativă de capital. Această situație scoate în evidență măsura în care mulți investitori străini, care au jucat un rol important în finanțarea creșterii economice a Turciei, și-au schimbat percepția asupra țării începând cu protestele anti-guvernamentale din Istanbul de primăvara trecută.
Banca centrală a anunțat că va aplica noua strategie de politică monetară până când problema inflației își va găsi o rezolvare de durată. Banca vrea să reducă inflația de la peste 7% în prezent la 5% până la mijlocul anului viitor.
Săptămâna trecută, banca a menținut dobânzile neschimbate, ceea ce a dus la deprecierea severă a lirei în raport cu dolarul. Joi, banca a intervenit pe piața valutară pentru a salva moneda, însă măsura s-a dovedit ineficientă. Lira s-a depreciat cu peste 11% față de dolar de la începutul lunii.
Banca centrală a Argentinei a majorat, de asemenea, dobânzile la cel mai mare nivel din ultimii zece ani pentru a spijini peso-ul și a opri declinul rezervelor valutare. Banca a decis să nu mai intervină pe piața valutară și a lăsat peso-ul să se deprecieze joi cu 12%.
Prea devreme pentru a sărbători?
Lira turcească a pierdut până la mijlocul ședinței de tranzacționare de ieri aproape două treimi din cât a câștigat datorită impulsului puternic inițial dat lirei turcești de decizia șoc a băncii centrale a Turciei de a majora dobânzile, ceea ce sugerează că măsurile radicale nu sunt suficiente pentru a reconstrui încrederea în puterea băncii centrale de a face față crizelor, potrivit Thomson Reuters. Charles Movit, analist la IHS Global Insight, a avertizat că incertitudinile politice provocate de scandalul de corupție care destabilizează guvernul Turciei și turbulențele globale ar putea amenința lira. „Înrăutățirea situației politice și creșterea volatilității de pe piețele de capital internaționale ar putea afecta din nou lira în pofida independenței regăsite a băncii centrale“, a spus Movit, citat de AFP. Simon Smith, analist la FxPro, atrage atenția că Turcia nu a majorat dobânzile pentru că economia este într-o situație bună, ci pentru că lira era la cel mai redus nivel din istorie, iar inflația este ridicată.
Riza Sarraf, imigrantul iranian de 30 de ani care a învrăjbit instituțiile statului turc și a destabilizat guvernul
Riza Sarraf are doar 30 de ani, este imigrant iranian și are ca soție o regină a muzicii pop. El este omul din cauza căruia trei miniștri din Turcia și-au dat demisia, sute de persoane au fost arestate și mii de ofițeri de poliție au fost concediați sau transferați din post într-un scandal de corupție, fals și contrabandă cu aur care a învrăjbit instituțiile statului turc și riscă să destabilizeze guvernul și economia. Pentru Sarraf, miniștrii nu erau niciodată greu de găsit. Și-i ținea aproape cu cadouri de milioane de dolari date lor și familiilor lor, inclusiv un pian de 37.000 de dolari și un ceas de cel puțin 350.000 de dolari, și chiar cu bani lichizi. În schimb, carismaticul tânăr gonea pe străzile din Istanbul cu escortă de polițiști, un semn de atenție oferit de unul din miniștri, se arată în documentele poliției și instanțelor de judecată, văzute de Bloomberg. Până să fie arestat, Sarraf a locuit într-o vilă de 72 de milioane de dolari din Istanbul, la malul mării, alături de soția sa Ebru Gundes. La ceremoniile organizate de guvern, tânărul avea locul său alături de premierul Recep Tayyip Erdogan. A primit chiar și un premiu în prezența soției lui Erdogan.
„Este extraordinar cum cineva a reușit să ajungă să aibă astfel de contacte și la un volum de afaceri atât de mare într-un timp atât de scurt“, spune Wolfango Piccoli, director executiv al Teneo Intelligence. Acum, Sarraf împarte o celulă de închisoare cu încă patru pușcăriași, iar închisorile turce sunt renumite pentru viața dură. Ca să asculte la radio, întreaga populație a închisorii se adună într-o singură cameră. Locatarii au voie să iasă în curte doar patru ore pe zi, și asta o singură dată pe zi. Erdogan a trâmbițat mult timp ca pricipală realizare a guvernului său transformarea Turciei într-o putere economică într-o regiune presărată cu state falimentare. Arestarea lui Sarraf și a altor apropiați ai premierului arată o altă versiune a poveștii, una în care favorurile și corupția au însoțit succesul financiar al aliaților lui Erdogan.
(Bogdan Cojocaru)
0 comments :
Trimiteți un comentariu