Industria bancară europeană dă semne de însănătoșire: își rambursează anticipat datoriile și a redevenit atractivă pentru investitori

Criticate de investitori și de autorități că își fac cu întârziere tratamentul de însănătoșire financiară și de deparazitare de activele devenite toxice în criza financiară, băncile europene își întăresc acum rezer­vele-tampon de capital fie prin emisiuni noi de obligațiuni, fie prin grăbirea procesului prin care înlătură activele nedorite, scrie The Wall Street Journal.

Trecerea la noul nivel vine în condițiile în care Banca Centrală Europeană pregă­tește o nouă rundă de teste de stres pentru cele mai mari  bănci europene, teste descrise ca fiind cele mai dure de până acum.

Unul dintre cele mai elocvente exemple că sistemul bancar european dă semne de însănătoșire este cel al băncii Intesa Sanpaolo, a doua ca mărime din Italia. Aceasta a rambursat în totalitate și mai rapid decât s-a anticipat un împrumut de 36 miliarde de euro primit de la BCE în timpul crizei financiare. Creditul ar fi ajuns la scadență abia la sfârșitul anului. Împru­mutul a fost unul dintre cele mai mari făcute de cele peste 800 de bănci europene care au accesat aproape 1.000 de miliarde de euro prin liniile de credit ieftin deschise pentru ele de BCE în timpul crizei pentru a preveni înghețarea pieței interbancare.

Și alte bănci au grăbit pasul. Bank of Ireland, Raiffeisen Bank International din Austria și Crédit Agricole din Franța au vândut acțiuni noi sau au emis obligațiuni pentru consolidarea capitalului în ultimele săptămâni. Investitorii americani și euro­peni sunt de ceva timp nerăbdători să profite de perspectivele mai bune pentru veniturile și dividendele băncilor europene.

În Italia, Banco Popolare s-a alăturat vineri altor bănci care intenționează să vândă mai multe obligațiuni anul acesta. Instituția de credit a anunțat că va strânge 1,5 mld. euro oferind investitorilor dreptul de a cumpăra acțiuni la preț de discount.

Recenta rundă de emisiuni de acțiuni „marchează un punct de cotitură în reabilitarea unora dintre băncile de la periferia zonei euro despre care se spunea că nu merită să fie făcute investiții acolo“, a explicat Craig Coben, analist la Bank of America.

Semnele sunt bune, dar rămân alte probleme

Chiar și veștile rele au adus ceva pozitiv. Unele dintre cele mai mari bănci europene, Deutsche Bank și Royal Bank of Scotland au avertizat luna aceasta că pierderile financiare neașteptat de mari din ultimul trimestru al anului trecut au drept cauză reevaluări și provizioane de zeci de miliarde de euro. Însă ambele bănci au asigurat că acționează mai rapid decât intenționau inițial pentru înlăturarea excesului de active.

Băncile europene au strâns capital nou de 25 mld. euro în ultimele luni, înaintea examinărilor efectuate de BCE, potrivit calculelor analistului Huw van Steenis de la Morgan Stanley.

Cu toate acestea, in­dustria bancară euro­peană are în continuare probleme. Oficiali ai băncilor centrale au avertizat, însă nu public, că se așteaptă ca numeroase bănci să pice testele de stres și că acestea vor avea nevoie de mai mult capital sau să fie preluate de un concurent mai mare.

„Nu facem toate acestea pentru a spune că totul este bine. Sper să aflăm câteva vești rele. În felul acesta voi avea impresia că fac ceea ce trebuie“, a spus Jeroen Dijssel­bloem, președintele Eurogroup, grupul miniștrilor de finanțe din zona euro.

Unii dintre directorii generali ai băncilor s-au arătat îngrijorați că procesul de testare va reaprinde criza datoriilor dacă sunt descoperite probleme la care nimeni nu s-a așteptat. Președintele uneia dintre cele mai mari bănci europene a anunțat că banca sa refuză să ofere credite negarantate concu­renților deoarece îl îngrijorează sănătatea sistemului bancar european.

Potrivit unui studiu al OCDE, citat de săptămânalul german WirtschaftsWoche, băncile europene au un deficit cumulat de capital de 84 miliarde euro, iar cel mai mare necesar de finanțare îl au Crédit Agricole, Deutsche Bank și Commerzbank, scrie Thomson Reuters.

Totodată, băncile și-au redus expunerea la împrumuturile imobiliare comerciale cu doar 11%, la 926 miliarde euro de la înce­putul crizei, în 2008, deoarece multe bănci au ales să extindă creditele și nu să forțeze rambursarea lor, conform datelor CBRE.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru