Brokerii își pierd pâinea de pe bursă: după Vel Pitar se delistează și Titan București

Titan București (simbol bursier MPN), una dintre cele mai mari companii de morărit și panificație din România, va părăsi bursa de la București la sfârșitul acestei săptămâni, în urma unei decizii a acționarilor care a primit avizul ASF.

Delistarea companiei Titan este o pierdere pentru bursa de la București mai ales că sectorul alimentar este unul foarte slab reprezentat pe bursă.

În prezent, de interes pentru investitorii în acest sector mai sunt doar acțiunile producătorului de lactate Albalact Alba-Iulia (ALBZ), cotat pe piața RASDAQ, și ale producătorului de panificație Boromir Buzău (SPCU), care au însă o lichiditate foarte redusă.

Grupul financiar Raiffeisen controlează aproape integral Titan București prin intermediul Goodmills Group, care deținea 97,9% din acțiuni și a derulat anul trecut o ofertă de cumpărare și apoi o procedură de squeeze-out (în care acționarii minoritari erau obligați să-și vândă acțiunile la prețul stabilit de companie și aprobat de ASF) pentru preluarea restului de 2,1% din acțiunile Titan de la acționarii minoritari.

Acționarii minoritari care au mai rămas în companie pot oricând să-și vândă acțiunile către firma Goodmills la un preț de retragere de

0,306 lei/titlu. La prețul de delistare oferit mi­noritarilor, de 0,306 lei/titlu, Titan este evaluată la 125 mil. lei (27,7 mil. euro).

În primele nouă luni ale anului trecut Titan a raportat afaceri de 237,2 mil. lei (53 mil. euro), mai mari cu 17% comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, firma a trecut pe profit, cu un câștig de aproape un milion de lei, față de pierderi de circa 3,5 mil. lei consemnate în primele nouă luni din 2012.

Titan nu este singura companie din sectorul de panificație care a părăsit bursa de la București. În anul 2006 fondul de investiții Broadhurst a luat hotărârea de a delista Vel Pitar de pe piață.

Acțiunile Titan erau unele dintre cele mai nelichide de pe bursă din cauza free-float-ului (acțiuni libere la tranzacționare - n. red.) foarte redus, de circa 2,5% din capital, în condițiile în care acționarul majoritar, Raiffeisen, nu a avut interesul de a vinde pachete din companie pentru a finanța activitatea acesteia.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adrian Cojocar