Anul 2014 se anunță a fi anul modificărilor legislative care pot schimba radical piața locală de capital: majorarea pragului de deținere la SIF-uri și la Bursa de Valori București și clarificarea statutului pieței RASDAQ. Miza acestor legi este uriașă pentru că viitorul unor companii cu o valoare de peste 2,5 mld. euro depinde de ce vor decide parlamentarii.La Parlament sunt înregistrate în prezent două proiecte legislative care vizează restructurarea pieței RASDAQ, iar pe final de an 2013 Ministerul Finanțelor a mai elaborat un proiect care include propunerile Autorității de Supraveghere Financiară.
De asemenea, la Parlament, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, așteaptă aprobare Ordonanța de Urgență numărul 32/2012 care reglementează activitatea fondurilor de investiții. Mircea Ursache, vicepreședintele ASF, a declarat public anul trecut că va înainta către deputați o serie de modificări la OUG 32/2012 prin care să fie ridicate restricțiile de cvorum la SIF-uri și să fie majorat pragul de deținere la SIF-uri. Tot vicepreședintele ASF a declarat că va înainta Parlamentului propunerea de majorare de la 5% la 33% a pragului de deținere la Bursa de Valori București, modificare ce se va putea face prin modificarea Legii pieței de capital nr. 297/2004.
Nu există un calendar public asumat de Parlament privind aprobarea proiectelor legislative care vizează piața de capital, însă miza aprobării lor este ridicată. Pe piața RASDAQ mai sunt listate în prezent aproape 1.000 de companii în valoare de 1,7 miliarde de euro, iar prin majorarea pragului de deținere la SIF-uri și BVB ar putea intra fluxuri suplimentare de capital pe piața locală și ar putea fi relansată competiția pentru preluarea acestor companii care au o valoare de piață cumulată de aproape un miliard de euro.
„Anul 2014 ar trebui să fie anul în care Parlamentul să aprobe aceste modificări legislative, având în vedere că piața de capital se află acum într-un context favorabil generat de listările companiilor de stat din 2013, iar interesul investitorilor locali și străini pentru bursă a crescut“, a spus avocatul Cristian Duțescu, președintele Organizației Profesioniștilor Pieței de Capital (OPPC).
Pragul la SIF-uri, din nou la mâna parlamentarilor
De departe cea mai importantă modificare legislativă este cea care vizează majorarea pragului de deținere la SIF-uri, în prezent de 5% din capital. Miza acestei modificări este legată de faptul că SIF-urile sunt printre cele mai valoroase companii listate la bursă, cu o capitalizare de peste 800 de milioane de euro și acțiuni la bănci, companii de turism, producători de medicamente, dar și cu importante active imobiliare în portofoliu. Prin ridicarea pragului de deținere, un investitor va putea cumpăra mai multe acțiuni la SIF-uri și să își impună mai ușor punctul de vedere în conducerea societăților.
Ordonanța de Urgență 32/2012, ce reglementează activitatea fondurilor de investiții și a societăților de administrare, a fost aprobată de Senat pe 30 octombrie 2012 și pe 12 februarie 2013 a primit aviz favorabil de la deputații din Comisia economică. Camera Deputaților este forul decizional. Parlamentul va reveni din vacanță în luna februarie și până în prezent nu au fost discutate de deputați amendamentele la care a făcut referire vicepreședintele ASF. Unul dintre amendamente va fi majorarea pragului de deținere.
Un alt amendament important este cel care are în vedere alinierea cerințelor privind cvorumul SIF-urilor în adunările generale extraordinare ale acționarilor (AGEA) la cele stabilite de legea societăților comerciale, adică la 25%. În prezent SIF-urile au nevoie de 75% din acționari la prima convocare și de 50% din acționari la a doua convocare pentru a ține AGEA. Praguri greu de atins din cauza acționariatului fragmentat și a prevederilor legale care nu permit unui investitor să dețină mai mult de 5% din acțiunile unei SIF.
„Acest prag a fost o problemă continuă a pieței de capital încă de când s-au listat SIF-urile la bursă. Greu de spus dacă în acest an se va realiza acest proiect, deși un motiv suplimentar ar trebui să fie modul de reglementare a Fondului Proprietatea unde nu există prag de deținere. Deci în mod normal nu ar trebui să existe două tipuri de reglementare pentru același tip de entitate juridică“, a spus Rareș Nilaș, directorul general al BT Securities.
RASDAQ ar putea fi desființat în 2014
O problemă care trenează de ani de zile este cea a statutului incert al pieței RASDAQ. Pe piața RASDAQ se tranzacționează acum peste 985 de firme cu o capitalizare de 1,7 miliarde de euro. Miza clarificării statutului pieței RASDAQ stă în ofertele de preluare pe care acționarii majoritari ar trebui să le facă acționarilor minoritari care nu sunt de acord cu transferul firmelor pe o piață reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacționare. Mai exact, miza este prețul pe care acționarii minoritari îl vor primi pentru acțiunile pe care le dețin la firmele care acum se tranzacționează pe piața RASDAQ.
Anul trecut au fost inițiate două proiecte de lege pentru clarificarea statutului pieței RASDAQ. Un proiect a fost inițiat de un grup de parlamentari PDL și celălalt de un grup de parlamentari PSD. Ambele proiecte au fost însă respinse de Senat în luna octombrie 2013, însă Camera Deputaților este forul decizional. Proiectul susținut de PDL propune ca BVB să depună la ASF documentele necesare autorizării pieței RASDAQ ca sistem alternativ și ca toate societățile de pe RASDAQ să fie transferate pe sistemul alternativ RASDAQ ATS.
Proiectul PSD propune ca BVB să facă o listă cu companiile RASDAQ care îndeplinesc condițiile de a fi listate pe piața reglementată a BVB, iar societățile de pe listă au obligația ca în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii să convoace acționarii în adunare generală pentru a decide dacă transferă compania pe piața reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacționare ori retrag societatea de la tranzacționare. Dacă acționarii nu aprobă transferul pe piața reglementată, ci transferul pe un sistem alternativ sau retragerea, acționarii care nu au votat aceste decizii au dreptul să se retragă din firmă și să ceară cumpărarea acțiunilor de societate. Prețul de retragere trebuie să fie aprobat de AGA și stabilit de un evaluator independent înregistrat la ASF.
Cele două proiecte au însă șanse destul de mici de a fi aprobate de deputați, după ce Ministerul Finanțelor a elaborat un alt proiect care include propunerile ASF. Proiectul de lege propune desființarea RASDAQ și prevede că acționarii care nu sunt de acord cu mutarea pe piața reglementată sau ATS nu au dreptul să ceară plata acțiunilor dacă firma se listează pe un sistem alternativ de tranzacționare cu reguli similare celor de pe o piață reglementată.
Legea pieței de capital ar putea fi modificată
Legea în baza căreia funcționează piața locală de capital a fost elaborată în 2004, iar mulți jucători din piață susțin că trebuie actualizată pentru a răspunde realităților anului 2014.
„Legislația pieței de capital trebuie adaptată la nivelul actual de dezvoltare a pieței, adică o piață de frontieră. Încercarea de implementare de legislații de pe piețele dezvoltate nu face decât să frâneze dezvoltarea pieței“, a mai spus Nilaș.
După descoperirea fraudei de la societatea Harinvest din Râmnicu Vâlcea, ASF a recunoscut că sunt necesare modificări ale pieței de capital pentru a preveni apariția unor cazuri de furt de acțiuni și de bani din conturile investitorilor.
De asemenea, Mircea Ursache, vicepreședintele ASF, a declarat anul trecut că va propune Camerei Deputaților să majoreze pragul de deținere la bursă la 33% din acțiuni, de la 5% în prezent.
Această majorare nu se poate face fără modificarea pieței de capital, Legea 297/2004, având în vedere că pragul de deținere de 5% din capitalul BVB este reglementat în acest text de lege.
Miza majorării pragului de deținere la bursă stă în faptul că ar putea avea loc o consolidare a acționariatului BVB, în prezent fragmentat din cauza pragului de deținere. Deciziile ar putea fi luate mai ușor în adunărire generale extraordinare dacă pragul de deținere ar fi majorat.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu