Economia locală pierde sute de milioane de euro zilnic din cauza blocării căilor rutiere și feroviare

„Înainte de ’89, dacă se oprea circulația, zburau toți, începând de la șefii de gară. Nu se accepta o închidere de circulație dacă zăpada nu era până la umăr“, spune George Buruiană, președintele Asociației Transportatorilor Feroviari.

Distribuitorii și transportatorii au avut probleme cu livrarea produselor în zonele în care accesul a fost blocat din cauza zăpezii, retailerii nu mai au pe rafturi alimente proaspete, iar o parte din rezervările la hotelurile din Capitală au fost anulate  - acestea sunt principalele consecințe în business ale vremii nefavorabile, dar și ale ineficienței autorităților în materie de deszăpezire.

„Înainte de ’89, nu se accepta o închidere de circulație dacă zăpada nu era până la umăr, acum dacă stratul de zăpadă ajunge până la genunchi, se oprește circulația“, spune George Buruiană, preșe­dintele Asociației Transporta­to­rilor Feroviari din România, care a adăugat că din cauză că nu circulă trenurile de marfă se pierd milioane de euro zilnic.

În transportul comercial pe șosele mai mult de jumătate din cele 110.000 de camioane care transportă marfă nu au avut activitate în ultimele zile, ceea ce se traduce prin pierderi directe de 10-15 mil. euro pe zi. În total, economia pierde circa 280 mil. euro pe zi din cauza blocării circulației în sudul și sud-estul țării, potrivit Uniunii Naționale a Trans­por­tatorilor Rutieri din România (UNTRR).

„Fiecare zi nelucrată în România înseam­nă 560 de milioane de euro pierderi, adică PIB-ul de 140 miliarde euro împărțit la 250 de zile lucrătoare. Jumătate din țară nu a lucrat, deci avem circa 280 de milioane euro pierderi pe zi. Industria de transport și servicii conexe (depozitare, distribuție) contribuie la PIB-ul României cu 4 - 5%, asta reprezentând 15 mil. euro pierderi zilnice doar pentru transportatori“, a spus Constantin Isac, vicepreședinte al UNTRR. Isac susține că trebuie și pot fi găsite soluții astfel încât cel puțin autostrăzile să fie închise maximum 4-5 ore pentru des­zăpezire și nu zile întregi.

Autoritățile au închis mai multe drumuri na­ționale și cele trei autostrăzi timp de 48 de ore după căderile masive de zăpadă. Ieri, tron­sonul Fetești-Lehliu al autostrăzii A2 era încă blocat, la aproape trei zile de la începerea ninsorilor. Și pe calea ferată trenuri de marfă au rămas blocate.

„Situația este dramatică, ne afectează foarte mult. Avem șase trenuri oprite în circula­ție în apro­piere de București, Petroșani, Fe­tești, Arad și alte 14 în așteptare“, a spus Kinga Mădărășan, administratorul transportatorului de marfă pe calea ferată Trans­fe­ro­viar Grup. Anual, pe calea ferată se transpor­tă circa 50 de milioane de tone de mar­fă, ceea ce înseamnă circa 500 mil. euro.

Rețelele de comerț modern spun că zăpezile au îngreunat transportul mărfurilor către unele magazine, în special în zona Moldovei, unde drumurile sunt în continuare închise.

Lipsa de investiții în utilaje pentru curățarea străzilor, autostrăzilor și a drumurilor face ca economia să piardă circa 280 de milioane de euro pe zi, iar acest lucru se întâmplă în fiecare an, pentru că niciun guvern nu a privit lucrurile din această perspectivă, a explicat Constantin Isac, vicepreședinte al UNTRR (Uniunea Națională a Transporta­torilor Rutieri din România), prezent ieri la emisiunea online de business ZF Live.

„Trebuie să lucrăm și ca să lucrăm trebuie să avem condiții. (...) Avem pretenția ca pentru contribuțiile pe care le avem la bugetul de stat guvernul să construiască și să întrețină drumurile în așa fel încât eu să pot funcționa 365 de zile pe an. Nu să stau pe dreapta iarna pentru că este viscol și vara să mă oprească pentru că este prea cald. Este o abordare total incorectă față de transportatori și criminală față de economia României“, a explicat Isac. În timp ce la noi drumurile sunt închise, în Ger­ma­nia sau Austria, pe segmentele de auto­stradă sunt permanent baterii de utilaje care curăță fiecare bandă și se succe­d la intervale de jumătate de oră, a adăugat el.

„Sâmbătă-seară am avut blocate în jur de 20 de mașini prin țară, până duminică-dimi­neață o mare parte au reușit să ajungă în Bu­cu­rești. Trebuie să creăm niște trasee care să aco­pere toată țara și să fie făcute în timpul cel mai scurt. Avem contracte semnate, iar atunci când se discută penalitățile, nici nu se mai știe din ce motiv a fost sau nu livrat, noi le su­por­tăm. În perioada de iarnă, cheltuielile de exploa­tare sunt mai mari cu 10-15%, avem consum mai mare de motorină și de material antiderapant“, a explicat Neculai Mihai, co­pro­prietar al firmei de curierat FAN Courier, pre­zent ieri la emisiunea online de business ZF Live.

Distribuitorii de bunuri de larg consum spun însă că, deocamdată, nu au avut probleme mari, au avut noroc că vremea s-a înrăutățit în weekend, când volumul livrărilor nu a fost atât de mare. „Probleme mari din cauza zăpezii avem cu locurile de parcare, pentru că, atunci când parchează, o mașină de aprovizionare blochează o întreagă bandă de mers din cauza munților de zăpadă de pe stradă sau trotuare“, a explicat Sorin Gavrilă, directorul general al distribuitorului de bunuri de larg consum Simba Invest, cu afaceri de aproape 42 de milioane de euro anul trecut. El a adăugat că în Buzău au fost oprite livrările pentru o scurtă perioadă de timp din cauza blocajelor și că există anumite rute în zona rurală unde se intră mai greu.

Și reprezentanții producătorilor de lactate Albalact spun că au avut greutăți cu livrările, în sensul că au livrat mai puțin și doar acolo unde au avut acees în zonele blocate de viscol (Buzău, Constanța, Brăila, Galați).

„Și în București au fost mici probleme de livrare în primele zile de ninsoare, pe străzile secundare, care nu au fost curățate suficient. În restul zonelor, nu am în­tâmpinat nicio pro­blemă. Astăzi (ieri - n.red.) am reluat livrările în ritm normal, vom vedea ce se va întâmpla în zilele următoare, când se așteaptă din nou condiții neprielnice. Ne străduim să asigurăm apro­vizionarea în măsura în care starea drumurilor ne permite“, au spus reprezentanții Albalact, care au adăugat că încă nu au evaluat impactul acestor blocaje asupra vânzărilor.

Retailerii: Numărul de clienți crește, oamenii își fac provizii

Rețelele internaționale de comerț modern anunță că zăpezile din ultima perioadă au îngreunat transportul mărfurilor către unele magazine, în special în zona Moldovei, unde unele drumuri sunt în continuare închise. Reprezentanții retailerilor spun însă că, în contextul vremii dificile, numărul de clienți din magazine a crescut, românii fiind prevăzători și făcându-și provizii pentru următoarea pe­rioadă. Acest comportament nu își pune însă amprenta în mod hotărâtor asupra consumului din această perioadă. „În mo­mentul de față nu avem ca-mioane înzăpezite, dar ținând cont că drumurile către regiunea Mol-dova sunt închise, nu putem trimite marfa destinată magazinelor din această zonă“, spun reprezentanții lanțului de supermarketuri Billa, care are în România 80 de magazine. Pe lângă faptul că o serie de camioane nu ajung la ma­gazinele din zona Moldovei, retailerul, la fel ca și cei mai mulți jucători din piața de profil, are costuri cu deszăpezirile, respectiv desză­pe­zi­rea parcărilor și a zonelor de intrare în magazine.

„În cazul activităților de deszăpezire, Billa România deține contracte de colaborare cu  companii ce oferă astfel de servicii. Costurile sunt stabilite în funcție de numărul de ore de intervenție făcute în baza cererilor noastre“, spun reprezentanții companiei fără a oferi estimări de costuri. Ei mai spun că în 2013 nu au existat perioade la fel de dificile.

„Situația prin care trece România, din punctul de vedere al vremii geroase și al zăpezilor din ultimele zile, este una cu care se con­fruntă majoritatea persoanelor și insti­tuțiilor, fie că vorbim de autorități, companii, furnizori sau persoane fizice. Au fost anumite momente zilele trecute când din cauza întreruperii în anumite zone a traficului rutier sau a limitărilor de tonaj livrarea mărfurilor din București către destinațiile din țară a fost oarecum îngreunată“, spun re­prezentanții Metro Cash&Carry;, lanț care deține 32 de magazine la nivel național. În pre­zent însă livrarea produselor de la platformele logistice ale companiei către magazinele rețelei func­ționează la capacitatea lor operațională, iar activitatea se desfășoară normal. „Nu avem camioane înzăpezite.“

În perioadele cu vreme geroasă și cu ninsori abundente românii merg și își fac provizii pentru zilele următoare. „Cum era de așteptat, clienții sunt prevăzători și își fac provizii pentru a evita situații neplăcute. Acest comportament are un impact pozitiv asupra consumului în această perioadă, dar nu putem estima care este diferența în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut“, explică reprezentanții Billa.

Principalele probleme ale retailerilor sunt în aprovizionarea cu produse proaspete, a spus Delia Nica, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din Ro­mânia, citată de Mediafax.

La rândul lor, reprezentanții Lidl, un lanț cu peste 180 de magazine la nivel național, spun că vremea din ultimele zile a provocat întârzieri în livrările de produse proas­pete - fucte, legume și carne. Însă nu au fost afectate alte categorii de produse proaspete, cum este cazul pro­duselor de panificație și patiserie care se coc zilnic în magazinele lanțului. „Vremea nefa-vorabilă din ultimele zile a dus din păcate la întârzierea livrărilor zilnice, iar astfel nu am putut pune la dispoziția clienților produsele proaspete cu care aceștia s-au obișnuit.“

Reprezentanții companiei spun că această situație a afectat livrările, disponibilitatea anu­mitor produse la raft și deci întregul business. Ei precizează însă că nu au calculat costurile cauzate de condițiile meteo deoarece a fost prioritară reluarea aprovizionării magazinelor din țară. „Prin comparație în 2013 nu am avut probleme care să ne întârzie livrările.“ În ceea ce privește comportamentul de consum din această perioadă, oficialii Lidl spun că nu au observat modificări, clienții nu și-au făcut provizii.

Transportatorii de marfă pe calea ferată:  Blocăm activitatea unor fabrici

„Situația este dramatică, ne afectează foarte mult. Avem șase trenuri oprite în circulație în apropiere de București, Petroșani, Fetești, Arad și alte 14 în așteptare“, a spus Kinga Mădărășan, administratorul transpor­t­a­torului de marfă pe calea ferată Transferoviar Grup.  Ea spune că ceea ce se întâmplă acum este similar cu ce s-a întâmplat în urmă cu doi ani din cauza zăpezii.

„Pe lună avem în medie un rulaj de 9-10 milioane de lei (2- 2,2 mil. euro). Dacă suntem blocați, nu facem 3- 4  milioane de lei (750.000-900.000 de euro) din acest rulaj“, a spus ea. „Faptul că noi nu putem transporta marfă blochează activitatea unor fabrici. De exemplu, de la Chim­complex nu putem în­cărca produ­sele chimice pentru a le duce în portul Cons­tanța unde se stochează, pentru Dacia iar nu putem transporta, este dramatic. Nu am predat nimic“, a spus ea.

Anual, pe calea ferată se transportă circa  50 de milioane de  tone de marfă (137.000 de tone zilnic), iar ca valoare piața se ridică la circa 500 mil. euro, potrivit datelor de la Asociația Trans­portatorilor Feroviari din România (AFTER).

„A devenit un lucru comun ca la orice ninsoare să nu se mai circule pe calea ferată, când tocmai acum calea ferată trebuie să își arate superioritatea în fața drumurilor. Dar a clacat mai rău ca drumurile. Este nevoie de zeci de utilaje feroviare ca trenurile să circule, să nu se piardă bani și clienți“, a spus George Buruiană, președintele Asociației Transpor-tatorilor Feroviari din România (AFTER).

El spune că din cauză că nu circulă trenurile de marfă se pierd milioane de euro zilnic.

„Înainte de ’89 dacă se oprea circulația zburau toți, de la șefii de gară. Nu se accepta o închidere de circulație dacă zăpada nu era până la umăr, acum dacă stratul de zăpadă ajunge până la genunchi, se oprește circulația“, a spus el.

Buruiană spune că este suficient ca un tren să fie imobilizat ca tot fluxul de transport să se blocheze. „Știm că dacă ninge nu se mai poate circula. Ar trebui să existe 20 de utilaje pe fiecare regională.“

Și navele fluviale și maritime au fost blocate din cauza condițiilor meteo nefavorabile. „În perioada 24- 27 ianuarie toate activitățile de pe Dunăre și în port au fost sistate din cauza vântului puternic. Tot ce a însemnat marfă a staționat trei zile. 33 de nave maritime și mult mai multe nave fluviale cu cherestea, fier vechi, chimicale, cereale au staționat în porturile Constanța, Midia și Mangalia“, a spus Dan Barbălată, reprezentant al companiei TTS Operator, parte din grupul TTS.

„Noi am avut 30.000 de tone mai puțin operate. Normal că asta înseamnă pierderi“, a spus el.

Hotelierii pierd clienții cu rezervare

Hotelierii din Capitală spun că din cauza anulărilor unor curse aeriene și a închiderii circulației pe anumite drumuri au fost unii clienți care și-au anulat rezervările. Dat fiind însă condițiile dificile de deplasare, clienții deja cazați în hotel și care nu au putut pleca din București și-au prelungit șederea.

„Am avut rezervări anulate însă au fost și clienți care au prelungit cu o zi șederea. Se simte în gradul de ocupare, acum avem 27% din cele 43 de camere-ocupate față de si zero camere libere înainte“, a spus Alina, anagjată la recepția hotelului Berthelot din București.

Adrian Adam, directorul de vânzări al hotelului de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei, spune că nu s-a simțit în business efectul drumurilor blocate din țară, în condițiile în care cei mai mulți clienți care ajung la hotel sunt străini. Doar câteva curse au fost anulate pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cele mai multe înregistrând însă întârzieri.

„Doar câteva camere au fost anulate din cauza zborurilor dar am avut și clienți care au prelungit sejurul. Nu suntem legați de traficul din țară. Ianuarie a fost o lună bună, de creștere, față de ianuarie anul trecut. Am terminat mai bine anul trecut și începem cu un push“, a spus Adrian Adam.

La hotelul de cinci stele Marshal Garden de pe Calea Dorobanților au fost anulate doar cinci rezervări, potrivit proprietarului Ion Antonescu.

În Capitală sunt circa 11.000 de camere în hoteluri. De regulă, în lunile de iarnă cererea pentru cazare este mai mică decât în altă perioadă a anului.

Ce au mai spus transportatorii la emisiunea ZF Live de ieri despre consecințele blocării drumurilor

Constantin Isac

, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)

Din păcate, repetăm și în acest an o experiență deloc plăcută a întâmpinării căderii abundente de zăpadă nepregătiți din punctul de vedere al autorităților care ar trebui să curețe drumurile.

Întreaga flotă de vehicule licențiate din România numără 110.000 de mașini. Mai mult de jumătate din flotă nu au avut activitate din cauza drumurilor blocate.

200 euro pe zi pierderi pentru un singur camion sunt costuri fixe nerecuperate, înseamnă amortizare, salariu șofer, taxe plătite. Pierderile se ridică la 10 mil. euro pe zi raportat la flotă.

Fiecare zi nelucrată înseamnă 550 de milioane de euro, raportat la un PIB 140 de miliarde euro anul trecut. Jumătate din țară nu a lucrat, deci 280 de milioane euro. Raportul dintre industria de transport și PIB-ul României este cam de 5%. Cele 300 mil. euro raportate la industria de transport înseamnă 8-10 milioane de euro pe zi.

Nu înțeleg cum de facem socoteli atât de proaste la nivel de guvern încât nu suntem în stare să investim în utilaje pentru curățarea străzilor, autostrăzilor, drumurilor și pierdem 250 de milioane pe zi, și cât ar costa aceste utilaje pe care le-am putea achiziționa. În fiecare an se întâmplă așa, niciun guvern nu a privit lucrurile din direcția aceasta și sunt convins că și anul viitor ne vom întâlni cu aceeași situație.

Anul acesta, cel puțin primul viscol a venit cu bun-simț, în weekend, când foarte mulți am fost opriți. Mobilizarea autorităților a fost mult mai serioasă pentru că este an electoral. Viscolul a fost un agent electoral care i-a motivat să intervină cât de cât rapid.

Guvernul trebuie să abandoneze ideea „iarna nu e ca vara“, care dă autorităților cea mai bună scuză. Trebuie să vedem ce avem de făcut în țara asta: trebuie să lucrăm și ca să lucrăm, trebuie să avem condiții. Majoritatea transportatorilor au bani proprii băgați în camioane. Toată investiția a fost făcută fără niciun aport bugetar. Toate riscurile le suportăm noi. Atunci, avem pretenția ca pentru contribuțiile pe care le avem la bugetul de stat, guvernul să construiască și să întrețină drumurile în așa fel încât eu să pot funcționa 365 de zile pe an. Nu să stau pe dreapta iarna pentru că este viscol și vara să mă oprească pentru că este prea cald. Este o abordare total incorectă față de transportatori și criminală față de economia României. Aceste fenomene se întâmplă în toate țările cu climă temperată și eu n-am cunoștință ca vreuna din ele să se oprească că ninge. Nu există așa ceva.

În Germania, în Austria, pe segmentele de autostradă sunt permanent baterii de utilaje care curăță fiecare bandă și se succed la intervale de jumătate de oră. Ce ar însemna pentru Germania, Austria să se oprească pentru o zi?

În ultimii ani, de câte ori ne-am confruntat cu aceste situații, de fiecare dată au venit responsabilii și au spus că anul viitor o să fie mai bine. N-am văzut niciun utilaj să taie munții de zăpadă spre localități sau din localitățile care rămân izolate. Toată zona de sud-est este blocată în fiecare iarnă și localități izolate, oameni care mor acolo sub nămeți pentru că nu avem niște freze. Nu putem să așteptăm în fiecare an primăvara ca să putem ajunge în aceste zone.

Nu sunt suficiente utilaje în România pe vârfurile de fenomen și echipele care trebuiesc coordonate să funcționeze în astfel de situații nu sunt bine organizate, nu mai vorbim de nivelul tehnic al utilajelor.

La un moment dat era un site unde aveam harta României care avea permanent actualizate toate restricțiile de circulație generate de viscol. Acum este o listă de drumuri care nu este atât de ușor de tradus.

Cum să ne așteptăm să avem panouri informative extrem de necesare pe autostrăzi dacă nu suntem în stare să plantăm câte 10 copaci să avem zone de umbră pentru odihna șoferilor?

Doamna ministru, deși am solicitat de mai multe ori o întâlnire pentru a discuta aceste probleme, nu și-a putut face timp să stea de vorbă cu o asociație profesională care este și cea mai mare din această țară. Nu putem aștepta să ne rezolve problemele un ministru care nu vrea să stea de vorbă cu noi.

Trebuie să existe utilaje, echipe, instrucțiuni, celula de criză pentru astfel de situații la nivelul CNADNR cât și la nivel județean. Ei trebuie să-și facă bucătăria pentru că noi suntem beneficiarii unor servicii pentru care plătim.

Nu toate transporturile internaționale pot ocoli România, trebuie să aștepte în zonele blocate.

Pierdem contracte din cauza blocajelor. Cu Turcia, Rusia, Ucraina volumul a crescut cu 46% față de 2010. Este un efect colateral grav care nu se vede imediat, dar în timp se vede.

n Sperăm să avem o creștere de maximum 5-7% anul acesta. Zona euro a dat în ultimul timp semnale clare de ieșire din recesiune, ceea ce aduce o creștere și pentru noi automat.

Neculai Mihai

, coproprietar al FAN Courier

Sâmbătă-seară am avut blocate în jur de 20 de mașini prin țară, până duminică-dimineață o mare parte au reușit să ajungă în București.

Trebuie să creăm niște trasee care să acopere toată țara și să fie făcute în timpul cel mai scurt.

Abordarea este total greșită: închidem ca să așteptăm să se facă timpul frumos.

Avem contracte și atunci când se discută penalitățile nici nu se mai știe din ce motiv a fost sau nu livrat, noi suportăm costurile.

De ce închid prima dată autostrăzile când ele ar trebui să poată fi deblocate mai ușor? Nu trec prin sate, prin comune, nu sunt mașini mici?

În perioada de iarnă, cheltuielile de exploatare sunt mai mari cu 10-15%, este consum mai mare de motorină, material antiderapant.

Am deviat foarte multe trasee prin Brașov ca să evităm zona Buzău-Focșani, făcând niște kilometri în plus.

Am avut o creștere de 15% în 2013 față de anul precedent. Gestionăm în jur de 70.000 de expediții pe zi.

Ne-am bugetat o creștere de 10% pentru 2014.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mirabela Tiron