Europarlamentarii cer desființarea troicii creditorilor internaționali și înlocuirea ei cu un sistem de ajutor propriu Uniunii Europene

Parlamentarii europeni cer dez­mem­brarea troicii creditorilor internaționali și înlocuirea aces­teia cu un sistem de ajutor pro­priu Uniunii Europene care să răspundă în fața Parlamentului European, ei considerând că acești creditori, FMI, Co­misia Europeană și Banca Centrală Euro­peană (BCE), au negociat în mod nedemo­cratic condițiile programelor de bailout cu guvernele statelor cu probleme din zona euro.

„Toate instrumentele europene care nu sunt fundamentate prin legislația UE au caracter provizoriu. Instumentele UE ar trebui să aibă la bază metoda comunitară, cu Parlamentul European ca legiuitor demo­cratic și structură de control“, a afirmat Othmar Karas, europarlamentar austriac de centru-dreapta, citat de EUobserver.

Europarlamentarii investighează activi­tatea troicii și cât de democratice și transpa­rente au fost negocierile programelor de ajutor financiar cu guvernele Ciprului, Por­tugaliei, Irlandei și Greciei. Oficiali ciprioți și portughezi s-au plâns anchetatorilor că troica „a pus pistolul la tâmpla“ Ciprului și Portugaliei când a negociat cu acestea programele de bailout și că a fost prea puțin interesată de impactul social al măsurilor de austeritate cerute în schimbul banilor.

Karas și europarlamentarul socialist francez Liem Hoang-Ngoc, membri ai comisiei de anchetă, consideră că troica, o „structură ad-hoc“, nu este viabilă pe termen lung.

Hoang-Ngoc a spus că socialiștii vor schimbarea tratatului UE astfel încât orice nouă structură interguvernamentală să fie încorporată în legea comunitară prin intermediul Parlamentului European. „Oriunde mergem, noi (europarlamentarii – n.r.) suntem priviți ca singurii aflați pe poziții de egalitate cu BCE și CE. Speranțele puse în noi sunt enorme“, a adăugat Hoang-Ngoc. Referindu-se la momentul optim pentru desființarea troicii, Karas a subliniat că „dacă aceasta este eliminată acum din țările în care programul (de bailout - n.r.) este în desfășurare, va fi haos și criză. FMI singur are prea puțini bani pentru a fi unicul finanțator, în timp ce Mecanismului European de Stabilitate trebuie să i se imprime un caracter comunitar mai accentuat“. El a adăugat că „nu putem ține piept crizei fără niciun fel de instrument“.

El a propus două alternative pentru troică, respectiv transformarea Mecanis­mului European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei euro, într-un Fond Monetar European reglemen­tat prin legislația UE, ori înființarea unui nou organism de bailout sub ghidajul Comisiei Europene și al MES care să fie inclus în tratatele UE.

Europarlamentarul austriac Hannes Swoboda este de părere că troica ar trebui desființată „imediat“ pentru că susține în continuare măsurile de austeritate în defavoarea celor care stimulează creșterea. „Desființarea Troicii în timpul președinției grecești a UE ar fi o victorie reală pentru Grecia și pentru Europa“, a spus acesta.

Pagubele provocate economiilor salvate prin bailout de austeritate, recesiune și criză

Economia Greciei a scăzut cu 22% din 2008, forța de muncă angajată s-a redus cu 15%, iar rata riscului de sărăcie (înainte de transferuri sociale) a sărit de la 43% în 2010, anul primului bailout, la 50%, potrivit datelor Eurostat. Calculată după includerea transferilor sociale, rata riscului de sărăcie s-a situat în 2012 la 23%, cel mai ridicat nivel din UE;

Economia Irlandei s-a contractat cu 8%, forța de muncă angajată a scăzut cu 14%, iar rata riscului de sărăcie a depășit la 50%;

În Cipru, PIB-ul a scăzut cu 4%, forța de muncă s-a redus cu 5%, iar rata riscului de sărăcie a avansat de la 33% la 34%.

În Portugalia, economia s-a comprimat cu 4%, forța de muncă angajată s-a redus cu 11,5%, iar rata riscului de sărăcie a urcat de la 43,4% la 45,4%.

O agenție europeană pentru administrarea privatizărilor în țările cu probleme și fonduri care să investească banii Germaniei în periferia zonei euro

Trei economiști europeni de top, de la Société Générale, de la Centrul European pentru Studii Politice și de la Deutsche Bank, propun crearea unei agenții europene cu rolul de a cumpăra și restructura activele scoase la privatizare de statele de la periferia zonei euro, permițându-le astfel acestora să-și restructureze datoriile, scrie Les Echos. Acest mecanism ar transforma datoriile în capital și ar da timp țărilor cu probleme să ruleze procesele de privatizare în condiții mai bune. O astfel de soluție aplicată spre exemplu Greciei ar fi mai acceptabilă pentru țările creditoare decât ștergerea datoriilor.

De asemenea, pentru îmbunătățirea „reciclării“ surplusului balanței de cont curent al Germaniei, economiștii – Olivier Garnier, economist șef al Société Générale, Daniel Gros, directorul Centrului European pentru Studii Politice, și Thomas Mayer, consilier economic la Deutsche Bank – propun înființarea în această țară de fonduri de economii pe termen lung care să-și investească propriul capital în statele de la periferia zonei euro. Aceste fonduri ar beneficia de garanțiile statului german. Pe de o parte, investițiile vor favoriza creșterea durabilă a economiilor periferice, iar pe de alta ar oferi investitorilor germani randamente mai atractive decât cele rezultate din dobânzile de aproape 0% ale depozitelor constituite de băncile germane la BCE. Garanțiile de stat ar fi necesare pentru depășirea aversiunii față de risc a investitorilor germani.

Economiștii propun aceste soluții deoarece criza zonei euro a avut ca efect o „proastă integrare“ financiară, în care capitalul investit de stalele excedentare în cele de la periferia zonei euro nu a luat forma investițiilor directe sau a acțiunilor, ci a achizițiilor de obligațiuni și a împrumuturilor interbancare. Propunerile vor duce la o răspândire mai echilibrată a capitalului.

CE se disculpă: Am acționat în „împrejurări dramatice“ și „foarte presați de timp“

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare Olli Rehn

susține că oficialii troicii au fost nevoiți să ia decizii în „împrejurări dramatice“ și „foarte presați de timp“ în 2010, când Grecia ajunsese în pragul falimentului, iar Irlanda și Portugalia se pregăteau să ceară ajutor financiar internațional.  El învinovățește însă statele membre ale UE, care au respins o propunere din 2005 ca institutul de statistică al Comisiei Europene, Eurostat, să primească puteri reale de audit, ceea ce ar fi putut preveni raportarea datelor incorecte de către Grecia privind deficitul. Totodată, șeful Mecanismului European de Stabilitate Klaus Regling recunoaște că măsurile impuse de troică au dus la austeritate, dar a adăugat că gravitatea crizei a impus luarea unor astfel de decizii. El vrea un organism doar al UE care să se ocupe de orice nouă criză „în deceniile următoare“, fără implicare din partea FMI.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor