Investitorii americani și britanici au cumpărat peste 80% din bondurile în dolari pe 30 de ani emise de România

Investitorii din SUA și Marea Britanie au subscris 82% din împrumutul de un miliard de dolari cu scadența pe 30 de ani luat de România marți de pe piața americană, dar bondurile în do­lari au captat și atenția germanilor, aus­tri­e­cilor și românilor. Investitorii americani au cumpărat ju­mă­tate din bondurile românești în dolari, cei din Marea Britanie au subscris 32%, în timp ce un procent de 2% a revenit investitorilor ger­mani și austrieci, iar românii au cumpărat 1% din bonduri.

În ceea ce privește distribuția pe tipul de in­vestitori, aproape 90% din titlurile emise pe 30 de ani au fost preluate de fonduri, băncile au luat doar 4%, iar un procent de 3% a re­ve­nit companiilor de asigurare și fon­du­rilor de pensii.

A fost pentru prima dată când România a emis pe un asemenea termen de 30 de ani, până acum maturitatea maximă pentru titlurile în dolari fiind de 10 ani.

Finanțele au mai emis marți pe piețele financiare internaționale și bonduri în dolari pe 10 ani în valoare de un miliard de dolari din care americanii au cumpărat 51%,  britanicii 18%, iar investitorii din Asia au subscris 10%, potrivit datelor centralizate de Reuters. Și din această emisiune fondurile au preluat cea mai mare parte, respectiv 75%.

Oferta a fost suprasubscrisă de aproape șase ori, ceea ce a permis reducerea randa­men­telor față de anunțul inițial. Astfel, Ro­mâ­nia a împrumutat un miliard de dolari pe 10 de ani cu randament de 5,021% (cupon 4,875%) și 1 mld. dolari pe 30 de ani cu ran­dament de 6,258% (cupon 6,125%), potri­vit informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor.

Analiștii consideră că dobânda de 6,2% plătită de România la obligațiunile pe 30 de ani este mare, dar este „o primă“ pe care o plătim pentru o asemenea scadență mare, un „preț de intrare“ având în vedere că Româ­nia nu a mai emis titluri cu o asemenea matu­ritate, un preț pe care îl plătim pentru a putea genera o curbă de randament pentru datoria Ro­mâniei cu o maturitate mai lungă. Iar aceas­tă emisiune  „deschide ușa“ și cre­ează premisele pentru reducerea costu­rilor la emi­siu­nile viitoare, mai spun analiștii.

„Ca și cost nu este foarte ieftin, trebuie să recunoaștem. Dar, punând în balanță costul și ris­curile, cu avantajele pe termen mediu și lung cred că merita efortul. «Pe net» ieșim bine. Avantajele sunt în termeni de sustena­bi­li­tate a datoriei publice, maturitățile mai lungi ale emisiunilor îmbunătățind profilul de ma­tu­rități al datoriei publice. Această emi­siu­ne creează premisele pen­tru re­du­cerea costurilor la emisiunile din viitor“, spune Ionuț Dumi­tru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.

O consecință a emisiunii de obligațiuni pe piața externă este o posibilă diminuare a ofer­tei de obligațiuni în lei emise de Mi­nisterul Finanțelor pe piața locală în ur­mă­toarele luni, ceea ce antrenează scăderea randamentelor.

Prin această emisiune, România trece în categoria economiilor emergente mature, a căror datorie este finanțată pe piața liberă pe maturități lungi, semn al creșterii încrederii investitorilor în fundamentele și perspec­ti­ve­le economiei românești și al predictibilității po­liticii economice, apreciază Liviu Voinea, ministrul bugetului.

Atragerea unei sume de 2 miliarde dolari într-o singură operațiune reprezintă o oportunitate de prefinanțare pe fondul așteptărilor de creștere a dobânzii de referință pe piața americană, în viziunea Finanțelor.

De altfel, dobânda de referință pentru obligațiunile la 10 ani emise de Trezoreria SUA a crescut cu 86 puncte de bază față de februarie 2013 (la precedenta emisiune a României pe 10 ani), în timp ce prima de risc a României s-a redus cu 36 puncte de bază, pe fondul rezultatelor macroeconomice pozitive.

Conform strategiei de administrare a datoriei publice, România urmărește extinderea maturității medii a portofoliului, în vederea reducerii riscului de refinanțare și diversificării bazei de investitori.

De ce a fost făcută emisiunea pe 30 de ani în dolari și nu în euro sau în lei? Analiștii spun că Finanțele au mers în piața unde există cerere pentru titluri cu scadențe foarte lungi, în Europa fiind dificil de găsit cumpărători pe o astfel de maturitate, în timp ce în România este aproape imposibil.

Ce spun analiștii despre împrumutul în dolari pe 30 de ani

Radu Crăciun, economistul-șef al BCR

În momentul de față, dobânzile care se plătesc în universul dolarului american sunt extrem de scăzute și atunci sunt foarte mulți investitori americani în căutare disperată de randamente cât de cât decente. O dobândă de 6% pe an pentru ei este o mană cerească pe

30 de ani. Este o dobândă mare, este prețul pe care l-am plătit pentru a ne putea lăuda cu o astfel de emisiune, este prețul pe care l-am plătit pentru a putea genera o curbă de randamente pentru datoria României cu o maturitate mai lungă.

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank

Ca și cost nu este foarte ieftin împrumutul pe 30 de ani, să recunoaștem, dar este o primă pe care o plătim pentru o asemenea scadență mare, maturitate pe care nu am mai emis până acum titluri - este un preț de intrare. În plus, cu cât scadențele sunt mai lungi, și costurile sunt mai mari. Este un cost pe care trebuie să ni-l asumăm. În plus, emisiunea este în dolari, iar riscul valutar este mai mare. Dar, punând în balanță costul și riscurile, cu avantajele pe termen mediu și lung cred că merita efortul. „Pe net“ ieșim bine. Avantajele sunt în termeni de sustenabilitate a datoriei publice, maturitățile mai lungi ale emisiunilor îmbunătățind profilul de maturități al datoriei publice. Această emisiune deschide „ușa“ și creează premisele pentru reducerea costurilor la emisiunile din viitor.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac

Emisiunea pe 30 ani facilitează gestionarea datoriei publice, reducând riscul de refinanțare pentru România. De asemenea, emisiunea reflectă angajamentul Ministerului Finanțelor de a avea o prezență constantă pe piețele internaționale și de a dezvolta piața secundară a titlurilor de stat. Consideram că momentul emisiunii a fost bine ales, permițând Finanțelor să beneficieze de condițiile relaxate din piețele internaționale. Cererea a fost deosebit de amplă, valoarea subscrisă fiind de șase ori mai mare decât suma adjudecată.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega