Povestea unui muncitor român din Germania, văzută de Financial Times: “De la început am avut impresia că nu ne consideră oameni. Suntem doar bunuri de care compania se folosește”

Știrea a fost publicată vineri, 3 ianuarie 2014, 18:00 în categoria

Povestea unui muncitor român din Germania, văzută de Financial Times: “De la început am avut impresia că nu ne consideră oameni. Suntem doar bunuri de care compania se foloseşte” Iluziile spulberate ale unui muncitor român din Germania sunt punctul de pornire al unui articol al prestigioasei publicații financiare britanice Financial Times în care sunt scoase în evidență condițiile “mizere” de lucru și problema salariilor mici din Germania de care se lovesc mai ales muncitorii străini.

Sorin Pavalache a venit în Germania în urmă cu doi ani cu intenția de a se folosi de un loc de muncă din industria cărnii ca de o piatră de temelie pentru lansarea propriei afaceri, desigur după ce va fi învățat limba germană, se arată în articol.

În schimb, Sorin Pavalache a ajuns să împartă cu alți nouă români un apartament cu două camere. Cu un salariu mediu de 1.200 de euro pe lună, el are prea puțini bani de cheltuială pentru cursuri de învățat germana și se teme că se va scufunda în alcoolism, ca mulți dintre muncitorii românii din orașul german în care lucrează acum.

Viața mea a ajuns ca una din acele glume “cu vești bune și vești rele”, și-a descris situația Sorin Pavalache. Numele său a fost schimbat de autorul articolului pentru a-i proteja identitatea.

Vestea bună este că a ajuns în Germania, iar “vestea rea este că viața lui nu este mai bună decât era în România”. Sorin Pavalache este doar un element al vestei “subclase” a muncitorilor cu salarii foarte mici – cel mai mare astfel de sector din Europa Occidentală – care reprezintă fața ascunsă a atât admiratului succes economic german.

Un succes economic din care nu gustă toți

În urmă cu zece ani, Germania a lansat reforme radicale ale pieței muncii sub ghidajul cancelarului Gerhard Schröder. Aceste reforme au făcut mai ușor pentru companii să folosească salariați temporari și combinate cu “talentul” țării de a face produse pentru export au îmbunătățit competitivitatea companiilor germane și au contribuit la reducerea rate șomajului la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE.

Însă criticii, atât din Germania cât și din străinătate, pun la îndoială echitabilitatea acestor politici și ideea că acest model poate fi însușit de economiile cu probleme din zona euro.

Abatoarele din Germania au devenit un studiu de caz în această problemă. Industria a reușit să se extindă și să creeze locuri de muncă în vremuri când sectorul agricol german se contractă. Succesul se explică, printre altele, prin salariile mai mici ale muncitorilor – în medie cu 17% mai mici decât cele din Franța și cu 42% sub cele din Danemarca. Guvernul Franței a acuzat Germania că forțează închiderea abatoarelor franceze prin tăierea salariilor. Austria și Belgia s-au plâns și ele.

La Bruxelles, oficialii UE au argumentat că salariile mici din Germania au suprimat cererea internă contribuind astfel la dezechilibrele economice care au exacerbat criza din zona euro.

Potrivit uniunii patronale NGG, care reprezintă angajatori din sectorul alimentar, majoritatea angajaților din industria germană a cărnii sunt din Europa de Est, iar aceștia muncesc în condiții “mizere”.

Sorin Pavalache, în vârstă de 35 de ani, este angajat cu contract de un subcontractor român, ceea ce înseamnă că nu este acoperit de sistemul german de asigurări de sănătate și nu beneficiază de concediu plătit.

Muncitorii trebuie să ceară supraveghetorului permisiunea de a merge la toaletă

El lucrează alături de bărbați și femei din România, Polonia, Bulgaria, dar și din Franța și Germania, la o linie de tranșare a carcaselor de porc. Este o muncă “mizeră”. Echipamentul de protecție nu-i ține prea bine de cald. Apa și sângele care mustesc pe podea îi pătrund în cizme. Muncitorii trebuie să ceară supraveghetorului permisiunea de a merge la toaletă, spune Sorin Pavalache.

“De la început am avut impresia că nu ne consideră oameni. Suntem doar bunuri de care compania se folosește și care apoi nu mai au nicio întrebuințare”, spune românul.

Datele statistice sugerează că beneficiile robusteții economiei germane nu ajung la mulți alții din Germania. Aproximativ 24% dintre toți muncitorii germani au locuri de muncă cu salarii foarte mici, mai mici de două treimi din salariul median. Doar în Lituania acest segment este mai mare ca în Germania.

Nu doar reformele lui Schröder sunt de vină pentru proliferarea salariilor mici, consideră analiștii. Ca și în alte economii avansate, evoluția tehnologiei și globalizarea au slăbit, de asemenea, pozițiile de pe care își negociază salariații condițiile de muncă.

Cu toate acestea, Partidul Social Democrat al lui Schröder încearcă să inverseze elemente ale unei politici care, cu toate că a revitalizat economia, a devenit nepopulară.

O condiție cheie cerută de social-democrați pentru a accepta guvernarea alături de creștin-democrații cancelarului Angela Merkel este un salariu minim pe economie de 8,50 euro pe oră și limitarea la 18 luni a perioadei în care un salariat poate avea statutul de muncitor temporar.

Aceste măsuri ar mări venitul lui Sorin Pavalache, dar nu cu mult. Acum el câștigă 7,25 de euro pe oră. El are în România un fiu de nouă ani și speră că sacrificiile din Germania îi vor crea acestuia o viață mai bună. O mare parte din banii pe care românul reușește să-i pună deoparte se duc acasă, la familie.

“El este motivația mea, dar nu-i pot oferi prea multe când trăiesc în aceste condiții”, spune muncitorul român.





0 comments :

Trimiteți un comentariu