Creațiile artistice din aceeași colecție au fost prezentate în prima expoziție individuală a lucrărilor lui Warhol, în 1964, de Galieria din Paris a Ilenei Sonnabend, o prietenă cu origini românești a artistului. Nicio lucrare nu a fost vândută cu această ocazie, scrie publicația americană The Wall Street Journal.
În 1961, Ileana Sonnabend s-a mutat de la New York la Paris, unde și-a deschis o galerie de artă un an mai târziu cu intenția de a aduce în Europa artiștii curentului Pop Art american. Ileana Sonnabend a organizat împreună cu fostul ei soț, Leo Castelli, prima expoziție a lucrărilor americanilor Jasper Johns și Robert Rauschenberg în sufrageria casei lor din cartierul de lux newyorkez Upper East Side. În 1964, când Ileana se temea că va fi nevoită să închidă galeria după eșecul expoziției Warhol, Rauschenberg câștiga marele premiu la Bienala de la Veneția, iar succesul s-a datorat în mare măsură eforturilor ei de a-i face cunoscuți în Europa pe Rauschenberg și pe alți artiști americani.
Nimeni la acea dată nu și-a putut imagina globalizarea de astăzi a artei, care a devenit un produs ce poate atrage sume impresionante în timp ce artiștii sunt promovați de comercianți la târguri internaționale și în galerii cu sedii în mai multe orașe (dealerul american de artă Larry Gagosian este lider cu 13 galerii în opt orașe).
Acum, intuiția Ilenei nu se poate să nu fie privită fără admirație, ea fiind cea care a insistat pe lângă Castelli să expună la New York lucrările unui artist neprofitabil ca Warhol, subliniază WSJ. Ileana și Castelli au avut o relație colegială remarcabilă și au colaborat pe tot parcursul vieții.
Ileana Sonnabend și-a deschis a doua galerie la New York în 1970, făcându-i cunoscuți simultan pe două continente pe artiștii mișcării italiene Arte Povera și pe cei aparținând artei conceptuale și minimalismului. Prin artiștii pentru care a luptat și prin modul de lucru transatlantic, Ileana Sonnabend a anticipat globalizarea de astăzi a artei.
„Sonnabend, însă, căuta … ceea ce nu era familiar, poate chiar ceva ce nici nu dădea o stare de bine”
Expoziția "Ileana Sonnabend: Ambassador for the New," („Ileana Sonnabend: Ambasador al Noului”) deschisă până pe 21 aprilie la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York o celebrează pe Ileana Sonnabend ca deschizătoare de drumuri în arta contemporană prin lucrări a zeci de artiști promovate și chiar colecționate de aceasta. Expoziția include, printre altele, lucrări ale americanilor Roy Lichtenstein și James Rosenquist, cărora Ileana Sonnabend le-a organizat primele expoziții individuale din Europa, și ale italianului Mario Merz și grecului Jannis Kounellis, care au debutat la New York, tot cu ajutorul Ilenei Sonnabend.
„Felul în care ea acționa are la bază o intuiție de o extraordinară precizie,” spune Ann Temkin, curator șef al expozițiilor de pictură și sculptură de la MoMA, care a organizat expoziția. „Atât de mulți dealeri, alături de curatori și colecționari, împun artei propriile lor așteptări. Sonnabend, însă, căuta … ceea ce nu era familiar, poate chiar ceva ce nici nu dădea o stare de bine, dar care îi sugera că <
Expoziția are în centru o donație făcută de familia Ilenei Sonnabend pentru MoMA, și anume "Canyon" a lui Rauschenberg, o lucrare din 1959 în care artisul a încorporat obiecte găsite, inclusiv un vultur pleșuv împăiat. La moartea Ilenei Sonnabend la vârsta de 92 de ani, în 2007, colecția ei de artă, ce cuprindea lucrări de început cumpărate de la artiștii pe care i-a promovat, a fost evaluată la aproape 900 milioane de dolari. O mare parte a colecției a fost vândută pentru a achita o taxă pe proprietate de 471 milioane dolari. "Canyon" a fost evaluată la 65 milioane dolari. Vulturul pleșuv este însă o specie protejată de lege în SUA și de aceea vânzarea lucrării este ilegală. Familia Ilenei Sonnabend era astfel împovărată cu o datorie de 40,4 milioane dolari pentru o lucrare cu valoare de piață zero. Anul trecut, guvernul a fost de acord să renunțe la taxă cu condiția ca proprietarii să doneze "Canyon" unui muzeu.
Ileana Sonnabend, fiica unui „baron tâlhar” cu o situație financiară extrem de bună
Născută la București, Ileana Sonnabend a fost fiica unui „baron tâlhar”, după spusele familiei, și a avut o situație financiară extrem de bună. Ileana Sonnabend nu a fost o persoană care să caute să fie în centrul atenției, însă siguranța financiară i-a permis să lucreze ca agent independent și să își asume riscuri.
Un alt aspect care a susținut eforturile Ilenei Sonnabend de a-i prezenta pe artiștii Pop Art americani publicului european a fost capacitatea ieșită din comun a acesteia de a se conecta atât la Lumea Nouă cât și la Bătrânul Continent. Nerăbdători să plece din România după căsătorie, Ileana Sonnabend și Castelli s-au mutat la Paris în 1935, unde s-au împrietenit cu suprarealiștii. După ocupația trupelor naziste, cuplul evreu și fiica lor, Nina, au părăsit Franța, au trecut prin Algeria, Maroc, Spania și Cuba și au ajuns în cele din urmă la New York în 1941. Ileana Sonnabend s-a întors la Paris la începutul anilor ’60, afișând o atitudine nouă și înconjurată de cercul ei de artiști, inclusivde Johns, Rauschenberg, Rosenquist, Jim Dine și Claes Oldenburg. Într-o scrisoare către Castelli după deschiderea primei expoziții a lucrărilor lui Lichtenstein la Paris, în 1963, Ileana Sonnabend dădea la iveală atitudinea ei neconvențională: „Există un efect cumulativ care deja a făcut vâlvă în lumea artei. Chiar și criticii cel mai puțin probabil a fi conservatori ne-au admonestat. Suntem într-un splendid masacru!”
Efectul Pop Art: „Oamenii care s-au simțit ofensați au fost oamenii care ai fi vrut să se simtă ofensați”
Felul în care a fost receptată în Europa mișcarea Pop Art a fost mixt în sensul cel mai bun al cuvântului, spune Ann Temkin. „Oamenii care s-au simțit ofensați au fost oamenii care ai fi vrut să se simtă ofensați, iar oamenii pe care această mișcare i-a inspirat și i-a entuziasmat sunt oamenii pe care astăzi îi apreciem”. „Din poveștile europenilor care au fost prezenți la expozițiile pe care le organiza, aflăm că aceștia erau uimiți nu doar de arta în sine, ci și de instincul ei de marketing tipic american”. Ileana Sonnabend făcea publicitate evenimentelor lipind afișe prin tot orașul, iar ușa ei era deschisă pentru oricine, indiferent dacă îi erau sau nu clienți.
„Acesta a fost copilăria felului în care funcționează astăzi industria artei la nivel global”, afirmă Temkin, care a descris lumea artei de la Paris ca pe „o lume închisă și discretă”. Dar Ileana Sonnabend a zduncinat-o din temelii. „Scopul ei era să facă arta accesibilă și cunoscută la scară largă”, adaugă Temkin.
„Mișcarea Pop Art americană a schimbat complet peisajul european”, spune Antonio Homem, director al Galeriei Sonnabend. Antonio este fiul adoptiv al Ilenei și al celui de-al doilea ei soț.
„Mișcarea Pop Art folosește lucruri pe care mulți americani le consideră banale și nefolositoare, dar pentru publicul european aceste lucruri aveau ceva exotic”, a mai spus Homem.
0 comments :
Trimiteți un comentariu