Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis că SIF-urile pot cumpăra acțiuni una la alta, potrivit unei decizii emise miercuri, 5 februarie, semnată de Dan Radu Rușanu, președintele ASF.Prin această decizie, oricare dintre cele cinci SIF-uri va putea să cumpere acțiuni la celelalte patru societăți de investiții financiare, în limita pragului legal de 5%, lucru pe care nu-l putea face din cauza unei dispuneri de măsuri a fostei Comisii Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care data din august 2005.
Decizia a fost publicată pe site-ul ASF și pe bursă la ora 17:25, după ce în prealabil acțiunile SIF-urilor au fost suspendate de la tranzacționare.
Hotărârea ASF ar putea susține cererea pentru acțiunile SIF-urilor pe termen scurt și, implicit, prețurile acțiunilor, dacă șefii SIF-urilor se vor grăbi să profite de această decizie pentru a cumpăra acțiuni la celelalte SIF-uri. Având în vedere lobby-ul purtat de unii dintre președinții de SIF-uri (Dragoș Bîlteanu de la SIF Banat-Crișana și Costel Ceocea de la SIF Moldova) în ultimul an pentru obținerea acestei facilități, probabil că SIF-urile nu vor aștepta prea mult înainte să facă primele achiziții.
Șefii SIF-urilor au motivat că nu este normal ca orice fond de investiții din România să poată cumpăra acțiuni la SIF-uri numai SIF-urile să n-o poată face și s-au plâns că această restricție i-a privat în ultimii ani de obținerea unor randamente superioare. Ei au găsit înțelegere la Mircea Ursache, vicepreședintele ASF pentru piața de capital, care a anunțat încă din luna ianuarie că va elimina această restricție.
Declarațiile sale nu au fost primite cu prea mult interes de investitori, având în vedere că acțiunile SIF-urilor au înregistrat scăderi cuprinse între 2,3% și 7,8% de la mijlocul lunii ianuarie.
Evoluția slabă a titlurilor SIF în această perioadă a fost determinată și de schimbarea de poziție a lui Ursache, care în toamna anului trecut se declara un susținător al ridicării pragului de deținere la SIF-uri de la 5% la 33%, după care în ianuarie 2014, într-un interviu acordat ZF, Ursache spunea că „nu este oportună abordarea în 2014 a ridicării pragului de deținere“.
Din această cauză, unii brokeri și investitori nu consideră că era oportună în acest moment nici decizia ASF care permite SIF-urilor să se cumpere între ele. Ei consideră că astfel conducerile SIF-urilor își vor întări pozițiile și vor respinge astfel orice tentative ale altor investitori de a accede în conducere și de a lua decizii care nu sunt agreate de conducerile SIF-urilor. Anul trecut, la unele SIF-uri s-au văzut divergențe de opinii puternice între unele grupuri de acționari. Cel mai cunoscut caz este cel de la SIF Banat-Crișana, unde unii acționari au votat pentru dividende, în timp ce acționarii care susțineau conducerea SIF au decis neacordarea de dividende.
Teoretic, în urma acestei decizii se poate ajunge la situația în care 20% din acțiunile oricărui SIF să fie deținute de celelalte SIF-uri, în condițiile în care între 20% și 40% din acțiunile SIF-urilor sunt imobilizate, fiind deținute de „cuponari“, care nu participă la adunările generale ale acționarilor și nu sunt interesați în general de ce se întâmplă cu aceste societăți. Astfel, șefii SIF-urilor ar avea o puternică pârghie de control, fără să fie obligați să dețină efectiv acțiuni.
În același timp, asta ar permite SIF-urilor să aibă o strategie comună și să se implice în proiecte mai mari.
SIF-urile rămân o miză uriașă având în ve-dere activele de 6,6 miliarde de lei (1,46 mld. euro) pe care acestea le au în portofolii, care includ participații minoritare la BRD, Banca Transilvania, Erste, Petrom, Transgaz, Transelectrica și Fondul Proprietatea, dar și participații de control la companii importante precum Biofarm București, Vrancart Adjud, THR Marea Neagră, Turism Felix, Mecanica Ceahlău și Șantierul Naval Orșova.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.02.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu