Hilar: ministrul sănătății amenință managerii spitalelor unde s-au constatat nereguli cu „presa“ și „organele de anchetă“. De ce nu-i dă afară?

Peste 75% din secțiile spitalelor din fiecare județ au un grad de utilizare mai mic decât cel standard (de 80%), existând și secții de chirurgie unde se realizează zece operații pe lună, a arătat Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, care a pus pe masă mai multe date ce arată haosul din sistemul sanitar.

Nicolăescu a dat exemplul mai multor spitale mici din țară, unde „pe hârtie“ se realizează intervenții mai complicate decât în marile centre, considerate de referință. Pentru a cuantifica complexitatea cazurilor rezolvate într-un spital se folosește un indice, care spre exemplu în oncologie este mai ridicat în cazul spitalului municipal din Caracal sau în cazul spitalului județean Slobozia decât în cel al Institutului Regional de Oncologie Iași (considerat un spital etalon în țară). Ministrul a dat mai multe exemple din domenii precum neurologie, boli infecțioase, endocrinologie sau diabet zaharat.

„Ce înțelegeți de aici, doamnelor și domnilor manageri. Că furați și o să rog Casa (Casa Națională de Asigurări de Sănătate – n.red.) să vă facă verificarea și să trimită Poliția (…) Aceasta este situația. O aveți de trei săptă­mâni și dacă aveați un dram de corectitudine (…) ați fi făcut corecții, dar nu v-a interesat. Dar o să vă intereseze când vor veni organele de anchetă și presa locală“, a mai spus Nicolăescu.

Ministrul nu a anunțat nicio demitere a unui manager în spitalele în care s-au constatat aceste nereguli. Ministerul Sănătății mai are în subordine 60 de spitale publice, restul fiind în ale administrației locale.

Demiterea unui manager de spital poate să fie o misiune imposibilă, așa cum a arătat cazul recent al Spitalului de Urgență de la Ploiești, unde nici ministrul, nici consiliul județean nu au putut să facă acest lucru, după ce s-au constatat nereguli grave, managerul dându-și în final demisia.

„Nu am crezut că există atât de multă indiferență“

O videoconferință de ieri organizată de ministrul sănătății a degenerat după ce managerii de spitale nu au trimis planuri de reconfigurare a spitalelor, așa cum ceruse în urmă cu trei săptămâni ministrul. Nicolăescu solicitase de la managerii de spitale un plan prin care să-și adapteze numărul de paturi din fiecare secție la necesarul unității (să ia paturi de la secțiile subutilizate și să le ducă în secțiile în care este nevoie). Ministrul a spus că a primit 14-25 de propuneri, toate proaste. În România există peste 350 de spitale publice.

„A nu răspunde sau a răspunde altfel decât trebuie înseamnă că nu vă pasă și ne obligați să luăm decizii în locul dumneavoastră, ceea ce vom face (…) Nu vreți să vă implicați în nimic? Chiar nu vă interesează soarta acestor unități sanitare? E greu de înțeles și este greu de acceptat“, a afirmat Nicolăescu. El a spus că face publice mai multe date spre „deliciul presei“, care reprezintă exemple că autoritățile nu au fost interesate atunci când au făcut planul de management.

„Sunt secții de chirurgie în care se reali­zează 10 operații simple pe lună“, a spus mi­nistrul. El a adăugat că rata de ocupare într-o secție de spital ar trebui să fie de 80%, dar a arătat că există spitale orășenești unde rata de ocupare este 40% pe endocrinologie sau de 33% pe oftalmologie. „Sunt foarte supărat pe dumneavoastră și nu am crezut că există atât de multă indiferență. Poate ar trebui să vă gândiți dacă mai stați pe posturi, deoarece noi chiar vrem să facem reformă.“

Pachetul de bază, de la 1 aprilie

Videoconferința de ieri a fost organizată de minister pentru a prezenta managerilor de spital, directorilor caselor județene de sănătate, șefilor direcțiilor de sănătate publică, prefecților, medicilor, sindicatelor preve­derile referitoare la spitale din noul pachet de bază ce urmează să fie aplicat din aprilie.

Prin acest pachet, spitalele, care cheltuiesc 30-35% din bugetul total pe care Sănătatea îl are la dispoziție, vor fi degrevate de o mare parte din cazuri, ce vor fi preluate de ambulatoriu.

Noul pachet de bază prevede apariția listelor de așteptare pentru realizarea de operații în spitale, efectuarea acestora pe bază de programare, dar va include totodată criterii mai dure la internare și o listă cu serviciile ce vor fi rezolvate obligatoriu prin ambulatoriu (sau prin spitalizare de scurtă durată).

Aproximativ 1 milion din cazurile de internare (cu durata mai mare de 24 de ore din secțiile de acuți) puteau fi rezolvate prin intermediul ambulatoriului, arată o analiză a Ministerului Sănătății pe baza datelor din 2012, care stă la baza deciziei de a încuraja tratamentul prespitalicesc.

„Pe internare continuă trebuie să ajungă numai acele cazuri care nu se pot realiza prin sistemul prespitalicesc“, a precizat Nicolăescu.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana David