Debitorii cu credite în lei au avut vineri motive să se frece la ochi dacă s-au uitat pe ratele medii ale dobânzilor interbancare ROBOR de la ora 11:00 afișate de Banca Națională: ROBOR la trei luni, bază de preț pentru multe credite în moneda națională, atât de retail, cât și corporate, a sărit la 3,5%, întorcându-se brutal la nivelul din septembrie anul trecut; ceva mai imobila rată ROBOR la șase luni, care dă de multe ori prețul creditelor ipotecare în lei, a revenit și ea la peste 3%, ștergând pe loc scăderea acumulată în aproape trei luni.ROBOR pe o zi, care este în general caracterizată de o volatilitate mai mare, a explodat la 4,3% după ce intrase chiar și sub pragul de 1%.
Așa s-au topit dobânzile interbancare „ireal” de scăzute pe care BNR le imprimase pe piață prin menținerea unor excedente de lichiditate de miliarde de lei. Unde a dispărut lichiditatea? Mai mult ca sigur că nu s-a spart conducta creditelor în lei, nici Ministerul Finanțelor nu a avut vreun acces de foame de lei și probabil că nici capitalul străin care a fugit de pe ruble, forinți sau lire turcești nu s-a adăpostit pe piața de la București.
Rămâne varianta clasicelor intervenții valutare indirecte ale BNR pentru susținerea leului de vreme ce saltul dobânzilor a mers în oglindă cu scăderea cursului leu/euro chiar sub pragul de 4,50 lei/euro, după ce lunea trecută banca centrală afișase o paritatea de 4,54 lei/euro. Astfel, leul și-a revenit miraculos, în timp ce forintul, zlotul, lira turcească și chiar și coroana cehă au continuat să resimtă suflul provocat de retragerile de capital străin de pe piețele emergente.
Creșterea brutală a dobânzilor la lei îi făcuse pe unii jucători să se aștepte la o operațiune repo prin care BNR să ofere acces la lichiditate băncilor, însă banca centrală a anunțat explicit că nu are de gând să atenueze astfel efectul presupuselor vânzări de valută/cumpărări de lei.
Chiar înaintea ședinței de politică monetară de marți BNR a recreat contextul valutar care însoțise precedenta ședință de pe
8 ianuarie, când dobânda-cheie a coborât la 3,75%, fiind însoțită și de o primă reducere a rezervelor minime obligatorii atât în lei, cât și în valută.
Doar tabloul dobânzilor este acum pe dos: ratele ROBOR nu mai sunt cu mult sub dobânda-cheie de 3,75% (ROBOR la trei luni picase într-un mod neverosimil chiar sub pragul de 2%), ci dobânda pe o zi chiar a depășit rata de politică monetară, iar celelalte dobânzi pe termen scurt s-au apropiat foarte mult de acest reper de vitrină.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu va avea ocazia marți după-amiază să explice ce s-a întâmplat de fapt pe piață. Cel puțin aparent, discursul despre susținerea creditului în lei prin dobânzi cât mai apropiate de cele la euro și toleranța crescută față de variații ale cursului de euro (zona de echilibru urmărită de BNR este de plus/minus 5%) a fost pus între paranteze.
Un semnal nefericit pentru clienții băncilor care au credite în lei cu dobândă variabilă legată de o rată ROBOR și care se simțeau încurajați de trendul descendent care părea să se consolideze de la o zi la alta.
Rămâne de văzut dacă astăzi BNR va găsi cu cale să îndulcească pastila vechiului compromis între curs și dobânzi și să organizeze o operațiune repo ori va prelungi așteptarea până marți, când este așteptată să taie dobânda-cheie la 3,5% și posibil să umble și la coridorul de dobândă care dă prețul facilității de depozit și al celei de credit (în prezent de trei puncte procentuale).
Forțarea unei reveniri atât de pronunțate a leului poate părea surprinzătoare atât timp cât moneda locală nu părea să fi intrat sub o presiune comparabilă cu cea sub care se află de pildă forintul (Ungaria fiind o țară cu rating din clasa investment grade chiar și de la S&P; și la care România încă râvnește).
Șeful BNR spusese în urmă cu o lună că nu se teme de o depreciere, cât mai degrabă de o apreciere a leului ca urmare a deciziei de reducere a rezervelor minime obligatorii și chiar îi îndemna relaxat pe bancheri să-și mai achite din datoriile externe. Indiferent dacă sfatul a fost ascultat sau nu, leul s-a depreciat după discursul guvernatorului, însă mișcarea nici măcar nu s-a apropiat de marja limită indicată de Isărescu de 5%. Și totuși acum leul și-a revenit în numai trei zile, grăbit să-și recupereze imaginea de campion al stabilității pe regiune.
În ciuda turbulențelor din ultima săptămână receptate pe piața locală ca ecou al unor repoziționări mult mai ample ale capitalului la nivel mondial, analiștii băncilor își mențin prognoza privind scăderea dobânzii-cheie la 3,5% în ședința de politică monetară de marți.
Oficiali din Polonia și Ungaria au încercat deja săptămâna trecută să minimalizeze presiunile sub care se află monedele lor, polonezii sugerând chiar că le convine un zlot mai slab din perspectiva stimulării exporturilor, în timp ce ungurii au insistat că mișcările de curs n-au nicio legătură cu starea economiei și sunt dispuși să tolereze o slăbire suplimentară a forintului.
Teoria cu stimularea exporturilor prin deprecierea leului ar fi valabilă și pentru economia românească. Și totuși leul a recuperat pierderea. La fel, BNR ar putea spune că fundamentele macroeconomice sunt destul de solide. Chiar pe 8 ianuarie guvernatorul spunea că mișcări ale cursului de 1-2% nici n-ar trebui luate în seamă. Și totuși,
cursul s-a întors de unde plecase cu prețul unui derapaj al dobânzilor care a amintit de episoadele dure ale crizei.
Pentru jucătorii cu apetit pentru speculații aceasta ar putea fi o reamintire a intoleranței BNR vivazi de poziționări agresive contra leului.
Pentru debitorii cu credite în lei mișcarea de vineri a dobânzilor ar putea reprezenta un duș rece de rău augur. Probabil că dobânzile vor reveni repede în jos mai ales dacă BNR va alege marți să arate că nu se sperie de tensiunile externe și își duce la capăt promisiunea de stimulare a creditului în lei.
Însă derapajul de vineri lasă să planeze un semn de întrebare asupra solidității acestei tendințe de ieftinire a creditului în lei în fața turbulențelor externe care continuă să reapară sistematic din diferite direcții.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu