Mugur Isărescu: Acum este momentul să se stimuleze consumul

România trebuie să stimuleze acum consumul, dar într-o manieră echilibrată, astfel încât să ajungem la o creștere economică de 4% fără să fie afectat „echilibrul atins cu atât de mare greutate“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

„Cred că acum este momentul ca România, într-o manieră echili­bra­tă, să stimuleze consumul. Să mergem spre 4% creștere eco­nomică fără să stricăm echilibrul atins cu atât de mare greutate. Este ne­cesară stimularea consumului sănătos, nu excesiv. Să sperăm că odată cu venirea pri­mă­verii să crească mai mult optimismul și înclinația pen­tru con­sum“, a spus Isărescu în conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației.

Noua declarație este diametral opusă discursului de la începutul anului 2011, când Isărescu spunea că stimularea consumului este „o idee proastă“, cu trimitere la tentația par­ti­delor politice de a se lansa în pomeni electorale. „Să stimulăm consumul ca să avem creștere economică nu pot să o calific decât ca pe o idee proastă. Mi se pare nefezabilă, dar și periculoasă chiar, repetarea aproape excesivă că nu avem creștere economică pentru că nu stimulăm consumul“, spunea Isărescu în februarie 2011, perioadă în care și ținea dobânzile sus.

De la începutul crizei numeroși antrepre­nori, manageri și bancheri au vorbit despre încu­rajarea consumului privat ca soluție a re­lansării economiei. Economia a revenit cu greu în teritoriul pozitiv, însă redresarea este lentă, PIB-ul crescând cu 2-3%.

Isărescu a încercat să explice schimbarea discursului: „În 2011 avea loc o corecție masivă, toa­te măsurile lucrau să ducă deficitul de cont cu­rent de la 14% la mai puțin și deficitul bu­ge­tar de la 9% la mai puțin. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns la 1% și da­că tendințele continuă se va mișca spre surplus. Nu cred că România trebuie să ajungă cu sur­plus de cont curent. Deficitul bugetar este sub 3%. Atunci apare această problemă de stimu­lare a consumului“.

Reprezentanții FMI, oficialii români și ana­liș­tii au recunoscut la unison că pentru o țară ca Ro­mânia creșterea economică trebuie să fie de 3-4% pentru a reduce decalajele structurale din eco­nomie și a converge către nivelul de trai din zona euro.

Analiștii locali anticipează pentru 2014 o în­ce­­tinire a creșterii PIB, economia urmând să fie sus­ținută în continuare de cererea externă, fiind po­sibilă și o revenire treptată a cererii interne. Es­ti­mările indică o creștere a economiei în jurul a 2,3%.

Anul trecut guvernatorul BNR spunea că preocuparea privind accelerarea creșterii economice de la circa 2% în prezent este justificată având în vedere necesitatea recuperării decalajelor față de alte țări din UE, România având nevoie de dublarea acestor procente, însă cu condiția men?inerii deficitului bugetar, infla?iei ?i deficitului de cont curent în limita de 2%.

Cum va fi stimulat consumul

Guvernul intenționează să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, urmând să acorde reduceri la plata impozitelor, pentru cei cu venituri sub medie care obțin de la bancă restructurarea creditelor.

Isărescu a spus că BNR nu are detalii privind schema fiscală și a recomandat jurnaliștilor să caute mai multe informații la Ministerul Finanțelor, la Guvern.

„Domnul ministru Liviu Voinea este modest. Auzind ce fac anumite țări a realizat o schemă care îi aparține. Eu nu vreau să îmi însușesc meritele. A discutat și cu Fondul și la Ecofin. În toate țările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, și care să nu facă rău“.

BNR pare să susțină ideea atribuită ministrului bugetului.

Isărescu a arătat că, dacă se dorește stimularea consumului, există un argument puternic că la veniturile sub medie probabilitatea este mare ca o ușurare din rată să se ducă spre consum. Aplicarea acestei scheme în funcție de venituri  - prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienții băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului - este un prim pas spre impozitarea diferențiat, după cum a spus recent guvernatorul BNR.

Ce a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre:

Inflație

Rata anuală a inflației (IPC) va atinge 3,5% la sfârșitul anului curent, nivel situat cu 0,5 puncte procentuale peste cel prognozat în raportul asupra inflației din luna noiembrie 2013, și 3,2% la finele anului 2015.

Traiectoria proiectată coboară temporar sub limita inferioară a intervalului de variație asociat țintei centrale în prima jumătate a anului 2014, revenind ulterior și menținându-se în interiorul acestuia până la orizontul proiecției. Practic, putem spune că, cu excepția primei jumătăți de an, inflația va fi undeva între 2% și 3%.

Peste câteva zile vom primi comunicatul de la INS și lumea va vedea o inflație de 0,6%. În martie va fi tot la fel, 0,6-0,7, și se va pune sub semnul întrebării ce spun eu acum. Vor apărea analiști care vor spune deflație, că BNR ar trebui să mai reducă dobânzile. Sunt efecte statistice și nu trebuie să le dăm importanță mai mare decât au. Nu vedem pericol de deflație în România.

Rata medie anuală a inflației dobândește o relevanță sporită în formularea și evaluarea politicii monetare. Sunt două motivații: adoptarea unei ținte staționare multianuale începând cu anul 2013 și definirea în termeni de medie anuală a criteriului referitor la stabilitatea prețurilor din Tratatul de la Maastricht. Inflația medie anuală coboară mai lent și va intra de-abia în primăvară în intervalul de variație țintit. BNR a țintit până acum inflația anuală pentru că acest indicator are mai multă relevanță pentru tendința inflației, și a fost mai relevant pentru public înainte ca inflația să ajungă la niveluri mai mici.

Rata medie anuală a inflației (IAPC) din zona euro va rămâne inferioară reperului de 2% aferent stabilității prețurilor, valorile proiectate fiind revizuite în sens descendent față de prognoza anterioară.

Calculele noastre ne duc la o evaluare a impactului cam de 0,5% din prețurile combustibililor, din curs și din impactul accizei suplimentare de 7 eurocenți. Prognoza de inflație BNR încorporează numai date certe.

Cel mai mare risc  pentru România în ceea ce privește proiecțiile de inflație mi se pare mediul extern care se profilează a fi extrem de volatil și pe care nu avem cum să-l controlăm.

Măsurile avute în vedere de guvern

Limitarea plăților în numerar, în special la tranzacții cu terenuri, amintește de dictonul „drumul spre iad e pavat cu intenții bune.“ Nu cunosc țări în lume unde să nu se mai facă plăți cash, deși problema economiei gri și a spălării banilor apare în multe state. Am văzut că se penalizează cumpărarea de teren cu numerar. Să-mi spună cum reușim să aducem la bancă un biet bătrân cu 2.000 de metri pătrați, să-i facem cont, să parcurgă toate procedurile de cunoaștere a clientului.

Comisioanele interbancare au fost relativ exagerate în România, dar pe termen lung se vor alinia la nivel european prin concurență, prin jocurile pieței. Câteodată trebuie să forțezi. Nu știu dacă, acum, a forța prea mult nu va avea efecte inverse. Colegii de la BNR au trimis observații la Ministerul Finanțelor pe acest proiect.

Despre ideea acordării unor reduceri de impozite pentru debitorii care își restructurează creditele - BNR nu are detalii privind schema fiscală. Acestea trebuie căutate la Ministerul Finanțelor, la Guvern. Domnul ministru (Liviu Voinea) este modest. Auzind ce fac anumite țări, a realizat o schemă care îi aparține. Eu nu vreau să îmi însușesc meritele. A discutat și cu Fondul și la Ecofin. În toate țările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, și care să nu facă rău.“ Există un argument puternic, dacă se dorește stimularea consumului, că, într-adevăr, la veniturile sub medie, probabilitatea este mare ca o ușurare din rată să se ducă spre consum.



Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega